Ego sum
Eu sunt un simplu călător, pierdut în cer de stele. Sunt luptătorul contra vieții reale, reci și rele. Sunt cerșetorul de minuni, într-un mănunchi de vise, Deschizătorul unor porți, uitate și
DCDan CristianDacă mori, apocalipsă-i
După noaptea cea umbrită, cea îngrozitoare noapte, Va veni Eros să-ncheie socoteala cu o moarte. Iară noi, bătuți de soartă, cu uimire-l vom privi, Când, simțind moartea în ceafă, vom începe-a ne
DCDan CristianPovestea mea și-a orișicui
Povestea mea și-a orișicui începe trist, cum pot să-nceapă Doar tragediile la teatru când eroina și-o așteaptă. Dar care, sub cortina roșie, se pare tptuși că-i absentă. Poate c-a hotărât să-și
DCDan CristianAmintire grea
Îmi amintesc cu-amărăciune Acele zile de dureri, Când visele-mi de mângâieri Le-ai sfărâmat din astă lume. Ce vină-aș fi putut avea? Nu știu nici azi și n-o voi ști. Căci te-nchinam cum doar
DCDan CristianDe-ar fi să vii
De-ar fi să vii, rupându-te din soare, Cum doar în vis zeițe pot să vină, Ți-aș oferi miresme-mbătătoare, Din ochiul stins scânteia de lumină. Din trandafiri, nectarul l-aș vărsa Pe trupul
DCDan CristianAdânci și-amare
Adânci și-amare-s lacrimile care, Pe-obrazu-mi ros de vremi, tot șiroiesc. Și șiroiesc, căci nu am fost în stare, Șă-ți spun cât te aștept, cât te iubesc. De n-ai fi fost, te-aș fi făcut din
DCDan CristianNoapte de dragoste
Auzi, fierbinte, luna răsărind? Te chem să-mi vii în vis, mult prea iubiă. Atâtea nopți pierdut-am doar gândind, La revederea noastră-n astă clipă. Mă-mpleticesc în nourii de stele. Cum altfel
DCDan CristianDe ce
De ce se duc spre veșnic-amintire Actori supremi ai tinereții mele? Și mai nasol, de ce, din vreme-n vreme, Nu-s alți în loc, să urce spre mărire? O, domană Patrie, oare azi ești stearpă, De
DCDan CristianEu sunt mort
Eu sunt mort, la moarte cuget, Pre idei să mă ridic, Lăsând lumea fără suflet Să se chinuie amarnic. Eu sunt mort, cu morții stau Pe cărări de pumb, de frig, Pe când sufletul mi-l dau Și
DCDan CristianScrisoare de dor
Când soarele răsare, o lume se trezește, Și demonul din mine mai aprig te iubește, De doruri și iubire, eu plâng și mă sufoc, Când nu ești lângă mine, iubită cu noroc. Durerea mea din suflet,
DCDan CristianDe-ar trece azi
De-ar trece azi în zbor un călător, I-aș pune o scrisoare la picior, Și aș trimite-o repede la tine, Să ști că ai întreaga mea iubire. I-aș umple buzunarele cu dor, Și l-aș ruga frumos pe
DCDan CristianScrisoare de dragoste
Când noaptea-n patul dulce, genele mi le las, Aud iar sinfonia, mirificul tău glas. Și timpul veșnic aspru să treacă se îndură, Mi-e foame de iubire și sete de-a ta gură. Și visul mă cuprinde
DCDan CristianStagii de viață
Omul de știință, geniul plictisit, Greutăți și rele l-am îmbătrânit. Ură, invidie, agonie, mincină, Au distrus cu cruzime o inimă bună. Dar cine poate să plângă mereu Acela poate să creadă-n
DCDan CristianMuza
Din întuneric lumea A răsărit deodată, Când nu era nimica, Nici start ca s-o înceapă. Așa și muza lumii, poetul s-o cuprindă, Se naște din nimic și face o splendoare. Ea răsărind din trudă,
DCDan CristianCând voi muri
Când voi muri nu voi paradă, Nu voi aur, nu vreau argint, Ci vreau ca lumea să petreacă: Eu n-am murit dezamăgit. Când voi muri nu vreau sicriu De platină sau marmură, Ci vreau din lemn, să
DCDan CristianDor
Unde-s nopțile acelea, când din țepi de trandafir Răsunau cuvinte oarbe, de iubire-n luna stinsă? Eu puteam să-ți cânt poeme și apoi să te admir, Tu puteai să-mi împletești o cunună
DCDan CristianFurtuna
În larg soarele apune Și pe mare noaptea-apare, Voind cântecu-i să sune Mult mai tare-n depărtare. O sirenă-și cântă viața Pe o stâncă de granit, Pe când luna-ntoarce fața În adâncul
DCDan CristianÎnvățături
Ce plângi omule nemernic? Uite-te-n inima ta! Căci, fără să faci nimic, Doar aștepți să ți se dea. Tu te plângi că n-ai noroc? Cât de fără noroc ești? Dar așa, doar stând pe loc, Ce aștepți
DCDan CristianBlestemat fără iubire
Greu e singur pe pământ Când nimeni nu te-nțelege, Sufletu-ți l-auzi plângând Și nu mai ai ce alege. Invidios pe lucruri mici Ești atunci când n-ai iubire, Blestemat am fost să fiu, Invidios
DCDan CristianSentimentul cultural
Pe bănci, în școală, se-ntind elevii obosiți, Asudă de căldura clasei lângă metalele fierbinți. Doar unul tremură în bancă și plânsului amar se lasă, El a-nvățat dar de știința-i la nimeni astăzi
DCDan CristianViața
Ce e viața? E o glumă. Când te naști și cât trăiești. Și-nainte să-ți dai seama, În pământ te veștejești. Plângi de greutăți și rele, Chinuindu-ți a ta minte, Și-ncă speri, și încă
DCDan CristianAșteptare
Este seara lângă foc, Îmi aștept iubirea în surdină, A rămas în acel loc, O fărâmă de lumină. Ceas cu cuc sclipește-n casă, Geamuri pale, argintii, Pregatite pentru ca să, Tu să
DCDan CristianÎntre vis și realitate
Închizând a tale ploape, În umbra unirii gene, Þi se pare că pe ape Ai plutit atâta vreme. Corelând a tale vise, Cu-a eternei realități, Þi se pare că pe lume Tu ai mii de calități. Poți
DCDan Cristian