Poezie
De ce
1 min lectură·
Mediu
De ce se duc spre veșnic-amintire
Actori supremi ai tinereții mele?
Și mai nasol, de ce, din vreme-n vreme,
Nu-s alți în loc, să urce spre mărire?
O, domană Patrie, oare azi ești stearpă,
De tot ce-nseamnă limbă și cultură?
Și dacă nu, de unde-atâta ură
Să nu mai dai sămânță înțeleaptă?
Vouă, virtuți, mă-nclin cu tot respectul,
Deși nu-mi pot opri nedumerirea.
De ce-ați plecat și-ați luat cu voi simțirea
Ce altă dată ne-ngreuna pieptul?
Dar mai presus de toate-n noi e vina.
De ce-am uitat să râdem, să iubim?
Azi existăm doar, fără ca să fim
Și-n noi am stins căldura și lumina.
001.188
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dan Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dan Cristian. “De ce.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-cristian-0039181/poezie/14089710/de-ceComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
