Dafina David

Ochii lor înmuiau iarba, rădăcina lovea cu forța gândului newtonii îndesați cu sfoara pe pârghie; e alean dorul de iarnă, de cărbuni puși în sobă - cuiburile-s prăpădite pe zalele furtunii.

Îți pui astăzi sufletul în locul basului - gândurile pe care le crești din sunete sunt obstacole fixe în calea viciatei tale melopee. Din cauza neatenției- încercările basului induse în sinaptice

Cerul s-a făcut așa o broboadă rece și întunecată. Mă reazăm în ghiocul nostru, acolo unde se duc floltilele cu pânzele lor overwriten. Violența-furtunile-greutatea cerului apasă cu fiecare bulă

Pierdeam șirul merilor pe drum, mașinile uscau șoseaua reavănă și \' mopsul\' lungea clipa întinsă pe geam; pierdeam șirul mărgelelor la surdul înclin al obrazului în spatele sticlei: \' mopsul\'

Mă cheamă-n vârfu-acesta- tu-mi iei întâiul mu! ciorapii plini de scame, creasta hanoracului bej și buza de sus. Între acestea, s-au spus de mult mierile, s-au scurs din mâna soarelui ce-a

Îți respiram dulce-n spate. Cam aceleași pietricele prinse în ghete, aceleași tălpi de plută mâncate, aceași tunare a sufletului prin nări se numărau la fiecare înclinare de atlas. Din

Orele s-au pus stinse de valul meu- cară pleoapa deasupra lor și strâng lacrimile ce ivesc gura rotundă a tristeții. Mi-au crescut aripile și inima mi-a plesnit în piept. Dacă am fost

Saice, când veneau înnorate și lăsau stropii reci să atingă iarba. Saice în mijlocul norilor care picurau rece peste iarbă. Amintirile cu rănile despărțite de pojghița lor, durerile cu

Înșirate în orele deschise, razele, un soare copt, topit pe pragul de vopsea scrijelită, înșitate în albastrul dinților înfipți în plămânul gol, în ochiul fără

N-am nimic, prietenul meu, tu treci prin mine ca o cărare pe frunte: altshift, sunt nevoiașă de aceasta, căci n-am nimic iar TU ai atat de mult. Scriu din ce știu, se fac albe panglici la

piatra ignorată și-a fi trăit destinul într-o oază de culori îmbrăcate în zâmbete. căuta să trăiască, visa să gasească un început de altceva în care iubirea să inventeze cuvinte iar

Paissant, let the dogs humm let them love gaura din mânecă gaura din picior, clopotul împins în lumină. Pe brazda cleioasă se adună fazanii spumoși, iarba trecută de prima secetă ocrotind cu

Mijea un soare călduț la fereastră când mi-am deschis ochii trezită de ceas. O zi avea să-și lungească măsura, scrutându-și orele, netezind fiecare piatră pe care aveam să calc. Drumu-i

1.Aici stau! c-am suit un munte ș-am trecut o mare, că am tăiat un cer și-n pielea unui urs mi-am aflat culcușul, când, seara, de-o dungă roșie lăsată pe case, se făcu mistreț grăbit să mă

Go underneath - bottle and bottle, matches grimming the fire; benignul meu crisp, curatul meu benign minut trecut prin atâtea posturi- haltice stații cu guturaici lămâi

Pune o mână, culcă piciorul unde-i neted c-atâția bulgări copți de mere, se mai înnoadă cu ei privirile noastre- și buzele, fă din carnea lor un răntaș, mai spune-le să tacă de-i în vorbe să