Dacian Constantin

Claudiu Toșa,

Intru pe net de la mare: ieri a fost un pic înnorat la prânz, dar apoi, mult soare, în Mangalia. Valurile nu sunt foarte mari, dar îndestulătoare. Și au adus hidrobiciclete noi în Neptun :) Cerceii sunt pe fundul mării. Îi mai pasă cuiva?! :)
Altfel, aș zice, \"Da, ClaudiuToșa.\" :)

Silvik,

Interesantă evoluția relației noastre pe site, nu?! Cu năbădăi și scântei, dar din care, uite, mereu, mai mereu, poezia a avut de câștigat. Eu zic că așa, pentru asta, se merită orice :) Adicătelea, mulțumesc.

li

eu nu înțeleg de ce Radu crede că dacă ar fi lăsat \"norii își fac cucuie\", noi nu am fi înțeles că și le fac unii altora, și nu lor înșiși.

nu mai înțeleg nici de ce e nevoie de două epitete, unul după altul, \"adormit înfășurat\", că mie personalishe îmi îngreunează rostuirea-citirea muzicală.

nu înțeleg de ce nu se poate scrie \"lângă întunericul nopții\" cu Î adică, fără cratimă. la fel și la \"o să-ncerc\". adică Radu crede cumva că noi nu știm adicătelea să citim dacă e?!

dacă nu știu să dea din mâini pentru că nu știu să înoate, oare noi nu ne dăm seama că sunt \"disperați\"? nu e cumva redundant?!

altceva: indicația regizorală \"stânga-dreapta\" mai era necesară, doar ca să nu confuzăm cu o mișcare \"sus-jos\". sau e iar un detaliu care n-are grame multe în economia poemului?

care e treaba cu scuzele? dacă nisipul știe să zboare, oh, minunat, am înțeles, ce legătură au oamenii cu asta? și, mai ales, de unde scuzele lor? sau nevoia de ele?

Radu se crede cumva Iisul (propriilor sale cuvinte)?! \"o să încerc să merg pe apa acestei zile\"

aștept răspuns în ascuns. :)

prietenesc,
li

stănescu meu nu-i nichita. :)

e un popescu.

oareșicare :)

amicii mei din umbră m-au acuzat că la prima citire s-au gândit la nichita și s-au speriat \"uei, ai înnebunit?! poem cu nichita, îl întinzi tu pe nichita pe bancă?\", evident că la explicitarea fenomenului, grigore style, s-au mai liniștit, dar temerea asta de asociere cu nichita planează încă asupra textului. care, da, e lung, dar și înalt, și se parcurge ușor, iar odată escaladat, nici nu mai pare așa de lung. :)

când ajungi sus, tot ce îți mai dorești e doar o
prăbușire frumoasă.

o moarte frumoasă, zic.

îți mulțumesc, Bobah, că ai venit.

li

foccaccio, Ionut, foccaccio, din vremurile in care dieta nu era un cosmar :) nino gaetano, amicul meu din fasano era specialist in asa ceva.

puteau fi 10 poezii, desigur.

ai privit cu atentie si iti multumesc pentru asta.
precum si pentru apreciere.

imi pare rau pentru comentariile offtopic ale Oanei si Stefan, sper sa fi inteles amandoi de ce sunt acolo (mai precis, comentariile lor nu sunt suficient argumentate critico-literar, cred).

da, ironiile mele, Ionut.

inghemuita,
li

(la schimb) :)


M-a stors aseară întru must
Strugurele, mugurele,

Tescuite dansau capilarele,
Oasele, vasele

de sânge coagulat robust
vinurile, plinurile,

de urechi am tras zorile,
sforile, pudorile.

Dă-mi,Doamne, alt trup,
genele, pernele,

Răstignește-mi fricile,
marile și micile.

titlul are vreo legătură cu oral fixation?

zic și eu.

adică ar suna mult mai bine (cred eu)

nu pot explica tresărirea

lasă ochii în revelație

amintiri despre un zbor ideal

mai am un loc

când plecarea va deveni

e doar cum văd eu. nu înseamnă nimic mai mult.

li

îmi plac :)

mi-ar fi plăcut mai mult acest poem fără acele puncte de suspensie care mă obligă, care îmi dictează.

îmi place ideea dorului încă virgin și limpezimea discursului.

De două ori Andrei,

Textul tău e atât de sincer în declarativul său încât nu m-am putut abține să nu îți las semn de complicitate întru ea. Întru onestitate, zic. Dacă ar fi să cred că e un poem cu atașament, ar fi simplu. E un poem egoist pe alocuri, o idee care m-a urmărit și pe mine o vreme. De fapt, e un îndemn la depășire a suprafeței lucioase a aparențelor, de intrare în micile adevăruri care pot, nu-i așa?, elibera.

Deși sunt adormită acum, mi-a plăcut tonul acestui poem, tupeul lui și, repet, onestitatea lui cu bisturiu. Mai ales că am scris și eu ceva similar cu puțin timp în urmă, dar acolo raporturile erau un pic altfel. Poți citi, dedouăoriAndrei, urmând linkul http://www.agonia.ro/index.php/poetry/191571/index.html

E ceva altfel aici. :) Mă bucur când văd Altfelul. :)

prietenesc,
li

Dan,

Dacă era o glumă, eu nu am zâmbit. Deci nu fu bună. Asta chiar nu e vina mea, ființă cu intens simț al umorului fiind. Și, da, nu mă mai deranja umoristic, dacă nu ești în stare să o faci.

Alexandru Velisar,

Nu cred că se numesc metafore, ci hamsii cu bere.
Puțin prea mult e mult prea puțin.
Crede-mă (că țin dietă!).

si eu as spera.

dar nu-mi foloseste la nimic.

multumesc pentru semn.

li

Dan Carlea,

Nu e nevoie sa ma inveti ce sa spun. Cu atat mai putin - ce sa scriu. Nu pe tonul asta, adica. Amin. Yalle.

Stefan,

Fulgere pe sub piele. :) Da.

Teodor,

Nu scriu ca sa binedispun. Dar daca iese asa, e clar ca as putea sa ... scot si bani din asta :).

li

sa incerc macar sa fiu mereu noua.

e singura reteta in care mai am incredere.

pentru mine si pentru... ce mai e pe langa.

multumesc, Stefan, pentru ca nu ai strambat din nas,
la aceasta incercare estivala de
dans cu litera.

li

Bobah,

Este si stropul de sinceritate, da. De cotidianul de care zici, m-am saturat si eu. E minunat ca mai suntem si de acord, uneori. :)

Bogdan,

Nu ma irita caldura. Pentru ca e trecatoare. Multumesc de vizita.

prietenesc,
li

Anghel Pop,

In primul rand, numele meu este Alina Livia Lazar. Poti sa imi spui \"li\". \"Alinuta\" insa imi repugna si nici nu il pot accepta ca alint.

Cat despre problema lingvistica prezentata de tine, pornind de la \"irefutabil\" si \"futil\", ma bucur ca te-ai oprit asupra acestor cuvinte, asezata NEintamplator in text.

Realitatea din spatele poemului e ca nu m-a interesat sa isc vreo polemica ideologica pe tema lor si ca, de fapt, poemul mi-a venit in gand pe cand ma aflam in Carrefour la cumparaturi cu dor-el si am descoperit cel mai tare produs de pe piata romaneasca de prezervative: prezervativele OPS. Dupa cum citeam si prin alte parti, numele ales (\"OPS\") mi se pare total neinspirat pentru ca divulga limpede intentiile masculului si ii arata femeii in ce se baga. Sau ce se baga in ea. Pe cutiute este insa adaugat un mesaj salvator: \"Irefutabila placere\". Cu o cutiuta in maini, in ditamai Carrefour-ul, dor-el a inceput sa creeze o intreaga familie de cuvinte pornind de la acest \"irefutabil\", intr-o maniera similara tie, dar mult mai amuzanta. Ne-am hlizit copios pe tema asta si am si trecut vederea peste diversele soiuri de produse marca OPS, cu irefutabila placere promisa pe pachetel.

Cum eu ma aflam in plin proces poetic mental in fata galantarelor, a fost inevitabila strecurarea cuvantului in poem, desi dor-el, mult mai inspirat si mai abil ca mine, a promis ca va scrie si el unul, cu un joc de cuvinte ca cel prezentat de tine. L-am facut: i-am luat inainte! :)

Prezervative nu am cumparat. La ce mi-ar folosi mie asa ceva?! :)

Gabriela,


Voi aseza steluta pe genele lui dorel. Sa viseze cu lumina! Multumesc pentru ... curajul de a fi subiectiva!

ClaudiuTosa,

Da.

Iulean,

Ce sa zici si tu?!

li

Asta e scriere pentru dorelul din noi toti. Din fiecare. E ideea lui Stefan, cu numele. :) Doar-el - e inca mai inspirat. :) Multumesc. Ai cam vazut, ca de obicei, ce e DOAR si ce e DOR.

Te urmaresc si eu.

li

o sa ii spun \'dorel\' :)