Poezie
Inexpiabili
1 min lectură·
Mediu
Ce frumos coboară șerpii tocmai din vitralii,
îmi arăta un copil cu degetul întins către cer
Eu eram încălțată cu un zmeu de hârtie vânătă
și miros acru de gang
M-am oprit o secundă
Mă uitam cum aleargă femeile cu plase de fluturi întortocheate ca pentru târâiș,
iubitul meu,
hai să murim puțin la umbră, cu șapca trasă pe ochi și pantofii puși deoparte
e toamnă, ne putem scutura anonim păcatul din coapse
azi am să port mască venețiană cu pene și scoici și spice albastre la derută
tu poți să ții între dinți un fir de iarbă de orice culoare
am să te recunosc în despicătura ultimelor tunete de vară
și totuși,
să ții la piept o femeie maură cu picioarele în chingi și fusta de cârpă
și fusta de cârpă
sub care te vom juca la zaruri
Mă voi opri o secundă să mă zvârcolesc în tăișul buzelor tale,
iubitul meu,
ce frumos coboară șerpii tocmai din vitralii
Să-i învățăm sărutul încet, precum divele
mortal,
cu privirea lăsată pe-o parte
022.690
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Sirion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Sirion. “Inexpiabili.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-sirion/poezie/1749812/inexpiabiliComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
linia interioara eleganta, un acord aproape arhitectural intre idee si transpunere, supapele pentru a respira nefiind necesare
0
Cred ca ai reusit sa o faci mai frumoasa decat este, ceea ce-i pozitiv, pentru ca avea nevoie. Apreciez parerea si mai ales faptul ca te-ai oprit sa citesti.
0
