Poezie
Geruită, de-altădată
1 min lectură·
Mediu
mă strâng mai sub mine, mamaie ar fi spus ai crescut
și mi-ar fi pus o mână pe frunte
*
ne jucam în spatele casei
copacii
erau plini de furnici
le lăsam să se urce pe mâini până sus
făceam jucării din orice
pe pieptul Larisei scriam c-un cărbune
iar leagănul scârțâia
și noaptea
mamaie zicea șaișpatrudefrați
apoi făcea cărările prin bobi
îi strângea câte doi câte trei și ghicea
făcea cu mâna o spărtură
de-acolo ieșea puiul viu
îl goneam cu piciorul sub masă
mi-a spus, suflete
leagă-te cu sfori de creanga mai joasă
se vor juca pisicile și fluturii,
apoi punea o față de masă mai albă
aș fi râs până la moarte
umblând prin ea cu mâinile întinse
când venea Panait mirosind a țuică
totul cădea la pământ
adunam omizi cu găleata
ne aducea uneori înghețată
sau ursuleți de pluș
înfloreau copaci cu te miri ce
spânzurate de ramuri
ultima iarnă
au tăiat tot
în drum
un fluture enorm stătea prins pe un os
cu aripile lipite
mai târziu au dărâmat și casa
au făcut una nouă
cu vreascuri de foc lângă gard și coaste de cai
pe care acum
pot pune orice
001.679
0