Cristiana Popp

Pan, te rog nu fii subtil, scrie Axel cu majuscula ca asa te obliga caracterul.
Domnule Herinean, daca vi se pare important, credeti-ma ca si eu am vazut textul lui Cosmin si el era pe site cand Axel a postat comentariul. Daca n-ar fi fost, la ce anume ar fi comentat?

Domnule Bogdan, nu-mi permit sa fac referiri la caracterul dumneavoastra. Chestie de bun-simt.

Cam multe articole privind persoanele gay. Si eu intru in toate. Pot fi de acord cu ceea ce scrie Pan despre prelati, dar sa nu uitam ca de multisor preotul si-a pierdut inocenta prin multe alte pacate omenesti. Asa ca asta e, cu asta defilam. Stii prea bine cata homosexualitate sta ascunsa sub poalele din ce in ce mai largi ale bisericii. Oficializarea ei e doar un pas.

Pot sa fac o gluma, Pan? Pot?
Na, ca si tu gresesti. Dumnezeule, ce surpriza pe capul meu!
Sa-ti spun un mare secret al meu: nici macar eu nu-s perfecta. Asa ca te rog eu, aplica-mi acelasi criteriu ca tuturor.
Si inca o chestie: propunerea mea e ca in textele citite de cenzori acestia ar putea opera modificarile care tin strict de ortografie. Ar fi mai elegant asa.

Revin , corecteaza primul \"sa\".

Draga Pan, daca nu te iert pentru ceva e faptul ca nu ai o explicatie pentru care textul e \"doar\" la atelier.
Recunosc, nu e o recenzie clasica, dar 50% din oamenii de-aici nu scriu poezie sau proza clasica. Deci e un pretext.
Daca aveam 100 (cum am defapt) si o postam la proza intra automat, dar nu pe prima pagina, datorita unui stil interesant de selectie al textelor de pe prima pagina.
Da, a avut cateva greseli de tiparire pe care sper sa le fi corectat. In legatura cu ele il rog sa ridice piatra pe cel ce n-a gresit niciodata din tastatura. Domnul Bogdan?... Mda, asa credeam si eu.
Permitem sa-ti spun ca nu la atelier a aparut o poezie in care revenea obsedant un cuvant:\"abandona-i\". E drept, autorl avea 100 si textul a trecut necenzurat, dar nu crezi ca acolo e ceva de facut?
Citeste poeziile de la atelier si vei vedea ca 1 din 3 poseda greseli de gramatica si ortografie comise din nestiinta. Daca vrei sa te sochezi, citeste ceva din atelierul in limba engleza (texte care trec de cenzori pline de greseli).
Tu vrei sa-ti multumesc ca nu mi-ai respins textul. Crede-ma, stiam ca-i bun, a mai aparut undeva si datorita lui mi s-a propus o colaborare la \"Observatorul Cultural\". Am vrut doar ca prietenii mei de pe site sa citeasca aceasta prezentare personala si critica a unei carti ciudate. Se pare ca au facut-o.
Deci iti multumesc si tie ca ai citit-o si nu-mi ramane decat sa-ti doresc sa citesti si mai ales sa scrii texte cu mult mai bune decat cel incriminat.

Nu prea am de unde optimism, Silvia. Stocul s-a epuizat demult.
Uneori dorul de moarte poate fi o chestie pozitiva. Cand ai pierdut totul, mai putin trupul gol, moartea e o binecuvantare care intarzie.
Multumesc de citire.

Prima chestie: corecteaza, te rog \"mai traieste\".
Greseala asta ma face sa citesc cu ochi si mai critici poezia de mai sus. Nu e de fapt o poezie, e un text copilaresc din care lipsesc multe. Cred ca inca mai ai manuale de limba romana. Cauta si tu acolo informatii despre ritm si masura. Poti scrii in vers alb si atunci numarul de silabe nu conteaza, poezia trebuie sa aiba un ritm interior ( e destul de greu), sau poti scrie cum incerci tu, dar atunci nu poti face rabat de la niste mici reguli. Si inca ceva: poezia trebuie sa aiba simbol, sa fie mai incriptata, sa ma faca sa reflectez, nu e o discutie in pauza de 10.

O poezie buna pentru atelier, mai buna decat restul. Sa-ti dau un pont: nu mai posta nspe poezii deodata ca n-are nimeni rabdare sa citeasca o integrala Mihai Marusca.
O sa te mai citesc, deoarece sper ca in timp iti vei dezvolta spiritul autocritic si vei elimina banalitatile care apar pe ici pe colo in poezia ta (vezi strofa a 3 a).

Am mai spus-o de o mie de ori: nu tot ce rimeaza e poezie. E usor sa scrii cuvinte pe o masura si cu rima. Greu e sa pui in fiecare cuvant viata. Greu e sa ma faci sa gust visul tau si sa nu ma pot desprinde de el.

Chiar si cinci randuri sunt prea mult. Asta poate fi o scrisoare bunicica pentru o iubita liceanca, dar nu e o poezie. Lipseste simbolul, taina, ceea ce deosebeste poezia de vorbele de zi cu zi.

Visez si eu cu ochi deschisi la oameni nevisati pe care n-am s-apuc sa-i vad inainte de moarte.
Visez in culori prea frumoase vazute numai de tine, Silvia si furate din poezia ta sa-mi incante trezirea.
Multumesc, noapte buna!

Frumos spus... Inflatia asta care ne-a cotropit sufletele ne-a devalorizat pana si pe noi. Cu 30 de arginti mai poti totusi cumpara un suflet golas si carpit (la mana a doua)

Merita textul asta atatea polemici??>
N-as prea crede. Steluta e pentru text sau pentru Costel? Sper ca pentru Costel, dar apare in dreptul poeziei si induce publicul in eroare (sau oroare).

Superba iubire printre eclipse de soare, de suflet, de viata. Raman cu un gust de durere si parca ma tem ca nimeni nu mai poate iubi pana-n veci.

Tu zisesei ca suntem intr-un meci, numindu-ti mesajul Geronimo vs Brigaela. Crede-ma de dileme de astea suferim cu totii. Nici macar nu mai conteaza ce si daca scriem. Conteaza doar ca parem a fi.

Bestiuta

Maria, plecaciune pentru bunatate si eleganta. Promit sa vin la Iasi. Am o prietena care a copilarit in Copou si vom veni impreuna.

Imi cer iertare pentru gafa pe care am facut-o neamintind prezenta ta cu adevarat minunata la lansarea lui Filip. Recunosc cu mana pe inima ca n-am stiut ca vii de pe poezie.ro. Chiar ma intrebam cine este Doamna de la Iasi incarcata de daruri si trairi...
Asadar, scuzele mele sincere, DOAMNA Maria Prochipiuc!

Poiate, tu faci baza de noi, mama?! Iarta-ne, zau, ca suntem batrani si bolnavi. Ma gandesc totusi ca domnisoara cu pricina a fugit demult de n-o fi murit de inima rea.
Condoleante.

Sunt prima cititoare a textului asta si ma simt cumva datoare sa-mi las urma trecerii pe aici.
Mi se pare cam incarcat, bolovanos, greu de digerat, cu oarece balast. Sunt idei bune, imagini interesante, dar putin ratacite.