Lacrimi de dor

Am rezistat la cea cu salciile, am rezistat \"benevol\" care-va-sa-zica

\"daca se face prea tarziu,
deschid adeseori ochii
si vad stelele cazand,
sau aruncandu-se benevol,
sa sarute valurile
cine stie carei mari adormite, \"

dar ce scrii dumneata sare masa, sare casa si, iarta-mi tonul, iti spun din nou ca e prea din cale afara.

Ia citeste-ti strofa finala si zi ca n-am dreptate:

\"cum se usuca brazii
tarziu, tarziu de tot,
in rarele ocazii
mai trag si eu cat pot. \"

Ce tragi dumneata d-le Roxas ?
Stiu ca nu raspunzi, poate cenzorii care vad semne bune in ce scrii ...
Nu mai spun de cei care ti-au mai scapat si stelute.

Propun nivelul zero pentru ca eventual cenzura sa-si faca datoria.

Lasa-l, domnule, in pace
Dumnealui asa ii place
Mai un gand, mai o Gioconda
mai o coama (parca blonda)

Trage, Roxas, cat mai poti
Nu te lua tu dupa toti
Printre ape infinite
Printre lacrimi si iubite

Scrie-n rarele-ti ocazii
Cum se mai usuca brazii
Si cad frunzele in toamne
Peste noi, oh, Doamne-Doamne

Cum curg raurile-n foc
Altele stand doar pe loc
Unele fac si invazii
Doar in rarele ocazii

Domnule Costel, am ras cu lacrimi in urma poezioarei dumitale. Nu pot intelege cum poti scrie cu atata usurinta si atat de fluent!

In afara de o carcoteala palida, la ultimele doua versuri ale onorabilului Costel, eu ma repliez pe linia de bascau trasata aici si promit sa nu mai iau lucrurile la propriu. Ca un bun entendeur intelege din interventiile prea-opinentilor ceea ce e de inteles: site-ul are poeziile pe care le merita si autorii pe care a stiut sa si-i pastreze.

Hotarat sa rezist pe aliniamentul de bashcau stabilit de cei de mai sus, eu promit sa rezist acolo, ferindu-ma de bataia armei (cu repetitii) a d-lui Roxas, astel ca nici-o Gioconda blonda natural sau vreo sirena plangatoare ca o salcie sa nu ma clinteasca si sa ma faca sa mai deschid gura la productiile dumnealui (am mai promis asta, dar n-am rezistat tentatiei). Incercand sa implinesc ceea ce e de implinit: poezia de fata sa ajunga prima in topul lunii iulie.

Rog sprijin cu stelute, poezii de sustinere, rosii stricate in capul carcotasilor care ataca o poezie si un spirit.

Spiritul de bascau.

Ghiocel

P.S. Costele, did I get you right ? Stiu, o sa spui ca nu...

Faceti loc, faceti loc,
Lui Roxas pe primul loc,
Cu poeme cu Giconde
Ce rimeaza clar cu blonde,
Si cu conuri mari de brad
Nerimand nicicum cu bard,
Si cu lacrimi, lacrimi multe,
In poeme-aproape culte,
Si cu salcii bine planse
SI dureri perfect ascunse,
Peste care des din cer
Cad stelute-n mod sincer,
Fara sa se sinchiseasca
Ca accentul schiopateaza
Si-n intreaga poezie
E doar o cacofonie.

Ghiocel, in drum spre serviciu

Merita textul asta atatea polemici??>
N-as prea crede. Steluta e pentru text sau pentru Costel? Sper ca pentru Costel, dar apare in dreptul poeziei si induce publicul in eroare (sau oroare).

e steaua lu\' Costel
legati-va de ea,
si lsasti va rog in pace
\"poezia\" mea.

doar steaua lu\' Costel
va va urca la cer,
si numai ea mai poate
rezolva vreun mister.

voi cu ale voastre,
eu mai trag cat mai pot -
de voi, de poezie,
pana ma trag de tot.

dar steaua nu-i a mea,
e steaua lu\' Costel,
lasati-ma pe mine,
ocupati-va de el.

stiam eu ca e pervers
ceva in acest costel
ca te-ntoarce cu un vers
mesterit de zici ca el.

Costel si Ghiocel

o sa il dam pe Roxas la 0 atunci cind se va lua hotarirea sa aducem pe toti cei care scriu ca el la 0. Si sunt al naibii de multi.
Pina atunci nu am ce sa fac cu toate ca pe Nadir Latent el a fost adus ca etalon al poezie.ro. Biensur intregul site a fost tinta unei bascalii groaznice din partea \"iluminatilor\" timpului.
Dar atit timp cit nu injura nu politicheste si nu greseste ortografic ortoepic si la punctuatie ...e bun.