Poezie
Necunoscut recunoscut
... când Dalia s-a ofilit
1 min lectură·
Mediu
se îndoaie oasele mele în semnul întrebării,
plâng frunze ruginite desprinse-ncet de gât,
mă perie o sârmă de-naltă tensiune
și tot ce nu-nțelegeți, nici eu măcar atât.
celulă cu celulă redeschid pușcăria de fluturi,
de muște care zboară și alte molecule,
mă pretind a fi vântul dar și țărna aceasta
ce naște peste tot mulțimi tot mai credule.
mă aflu-n universuri ce nici nu le visam,
călătoresc călare pe umbre de lumină,
aprind iubiri ce multe gânduri încă alină,
dar cine sunt eu nu știu, nici nu voi ști - știam.
știam toate acestea de când suflam cu viață
peste tot ce-n juru-ți renaște dimineață.
003.077
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin DeRoxas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin DeRoxas. “Necunoscut recunoscut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-deroxas/poezie/1832993/necunoscut-recunoscutComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.