Poezie
Poemul lui Ese
scris intr-o carciuma stelara
1 min lectură·
Mediu
- Ese,
mai toarna din vinul acela negru,
din vinul acela negru ca ziua mortii mele,
si lasa-ma sa mai izbesc cu tampla
de licuricii cerului aruncati aleatoriu
pe mantaua stelara a universului,...
- Ese,
mai impinge-mi capul plin cu de toate
spre genunchiul acestei frumoase, spre
genunchiul acestei frumoase ce ma intelege
fara sa ii fi spus niciodata nimic,
fara sa ma explic niciodata ei,...
- Ese,
salveaza-ma tocmai de aceasta frumoasa
ce ma iubeste fara sa i-o fi cerut,
ce ma iubeste zi de zi tot mai mult,
mai toarna si umple bardaca din mana-mi
pana nu am sa mai vad pe niciunul,...
- Ese,
pana nu am sa mai vad pe niciunul,
nici pe ea, nici pe tine, da, Ese,
nici pe ea, nici macar pe tine!
- Ese...
012822
0
Emotioneaza aceasta nebunie a pasiunii, desigur, desigur...
Si totusi, moartea nu e o salvare, nu e! Nu te fascineaza, daca zici: \"vinul acela NEGRU ca ziua mortii mele\"! Impresioneaza locul desfasurarii subiectului, chiar imi pare rau ca o asemenea metafora \"se pierde\" in subtitlu! (\"Intrtr-o carciuma stelara\") Mai bine era titlu. Poate ii gasesti loc in poem?...
Te va salva oare Ese...? Nu vreau sa stiu: e atat de dureros! Mai bine ma gandesc ca te-ai trezit din acel vis oribil si ca nu a existat nici EA, nici Ese...Doar tu, \"izbindu-te\" \"cu tampla
de licuricii cerului aruncati aleatoriu\"...ca sa-ti scrii poeziile, doar tu...