Cristian Oravitan

lumea asta nu are loc pentru cei ce fug, pentru cei ce refuza, pentru cei ce comuta intrerupatorul si isi spun ca pana in zori isi vor reface doza de sange rece. lumea asta e a ta, ti-o

Se mutasera inaintea mea. De fapt, inainte de mutarea mea, acest micro-univers urbanistic nici nu existase. Pentru mine viata incepe, inca, de acolo de unde detaliile ei, ale vietii, intra in campul

Il priveam, in continuare, paralizat, incapabil sa aberez ceva. Mi-a lansat individul o idee... de ce nu o exploatez? Buddha... forme voluptoase... rubensianism (i-o fi placand arta?)... Uite, mie

A fost un deceniu care a durat mai mult de zece ani. A fost o epoca a furiei dezlantuite si a armoniei amoroase. A fost o cotitura in istorie. Unii s’au grabit sa declare, pe la mijlocul anilor \'60,

Când aveam eu să mă nasc încă se mai credea în schimbare, încă mai exista speranță, valul creștea, țărmul care va înghite valul nu exista încă. Am venit pe lume pentru că Neil Amstrong a întârziat cu

zi dupa zi si acelasi desen, monoton, ca vagoanele unui tren, numarand, plictisit, pe un pod, la popas, cate oi au trecut, cate oi au ramas... sau privind fara noima spre un ceas care-a

Trăiesc acolo, de ani buni, adăpostiți în mintea mea, dar parcă refuză să-și vorbească. Sunt frați de mamă, aceeași Bosnie le-a dat sânge, dar țin de două lumi iremediabil despărțite. Simpaticul

Zagreb, august, 1995. Putin dupa miezul noptii. Aproximativ 40 de kilometri de linia frontului. Venetia Express opreste in gara, iar reporterul, recoltat de pe plaja Costinestilor pentru a fi aruncat

As putea sa scriu o carte care sa inceapa asa: \"Daca nu l-ar fi uitat cineva incuiat in acea debara ar fi impartasit soarta celorlalti; destinul – care parea ca-i joaca o festa – i-a fost, in

iti numar intrarile, iti numar iesirile, viata noastra, o simpla fisa contabila, deconturi, dobanzi, rate, note de plata, rectificari bugetare, excedent comercial, asigurari

cand i-au deschis sufletul au descoperit inauntru intreaga rezerva strategica de cizme a femeii pe care o iubise, noroaie, lacrimi, singuratate si o cantitate considerabila de dezamagire

Motto (aproximativ): \"Voi de ce scrieti?\" Dana Musat ma gandeam ca ar trebui sa scriu (de mana) un poem foarte scurt pe care l-ai putea reciti (cu glas tare) in vreme ce Norah Jones

daca ai putea sa vezi tot ce am vazut cand am inchis ochii, daca ai putea sa auzi melodia pe care o ascultam… daca ai reusi sa simti caldura in care ma scaldam gandindu-ma cat de

Ridica piatra asupra-mi! Acolo, unde te-am visat, Blugii tai verzi se transformasera in prosop Si mi-am sters Cu ei Fruntea asudata de goana in care alergai Dupa visul meu. Sa-l prinzi. Sa-l

iubirea... un amarat de cuvant, mai lung sau mai scurt, depinde de limba in care iti bate inima; imi vorbeai si nici nu-ti era greu sa te joci cu cuvintele. inima ta nu a batut in nici o

Motto: \"este doisprezece fără nimic\", zise regina zăpezii căzute. sfâșiate, nesătule, îți preling ceasurile beznei printre colți ești lupoaica prin miez de noapte, vezi?, sunt umbrei

politistul urla dupa mine trageti pe dreapta, se aude? se aude. care-o fi dreapta? ma intreb si imi vad de drum. politistul urla mai departe, tot mai departe, sunteti pe culoarul unui

numara-ti stelele. sunt toate, una langa cealalta, scriind o poveste ce se leaga, ilizibil pentru noptile celorlalti muritori, o poveste coborand agale, scena dupa scena, peste pleoapele

„n-am chef sa scriu, nu pot scrie la comanda”, iti spun, poate si pentru ca tu n-ai chef sa faci sex la comanda... dar cine-ti cere, te intreb, fa sex cu cine vrei, vino la mine doar cand ai

nu sunt decat un amarat de poet al sanilor dezveliti, al sfarcurilor intarite. ma ridic sa vad femeia in intreaga-i splendoare, in intreaga-i goliciune. cobor, apoi, sa le intind pe hartie si

imi staruie in nari aroma poftelor tale (am luat viata in piept fugind la cotituri sa nu ne vada altii cum furam fericire). tu miroseai a femeie; eu miroseam a talpi

ce vina am eu ca sting canta atat de bine? ca fumul de tigare este o ispita? ca fetele au ochi frumosi? ca barbatii raman copii? ca pisicile torc obraznice? ca barba imi creste de la o zi la

Cum ar putea fi reintalnirea peste ani? Pe amicul Jozsi l-am cunoscut – eheeeeeeeeeeeeeeeeee... cred ca as putea mai degraba descrie contextul decat sa contabilizez anii trecuti de atunci. Locuiam

ieri m-am cerut in permisie. am imbracat perechea ta de ganduri si-am golit buzunarele de tot maruntisul trecutului. mi-am extras glontul din piept si-am coborat sa-mi ling ranile, am format