Vine peste tine,
Te dărâmă...
Îți violează intimitatea,
Îți citește gândurile,
Te înspăimântă.
Te coboară la un nivel josnic
Și-ți spune că ești nimic,
Te lasă fără un cuvânt,
Pleacă fără o vorbă,
Râde de tine,
Îți întoarce spatele triumfător.
Știi că n-ai greșit
Dar el vede altceva
Cu alți ochi...
A fost,
A trecut
Orbiți de întunericul dragostei noastre,
Din care izvorăște durerea dulce,
Unde cadavrul unei amintiri
Zace pe cavoul altei amintiri
De mult îngropate.
Iar statuia mută mă
Ziua de miercuri a fost una foarte normală. Ultima oră aveam română când la ușă a apărut și poliția, si jandarmeria și toți mascații din lume, de parcă l-ar fi răpit careva pe președintele
La o așa zisă inspecție pictorul începe zugrăvirea unui tablou. Din acea primă inspirație,puțin distras totuși de la ea, pentru că urmărea cu privirea apusul tot mai sângeriu, creează
Ia-mă, Doamne, să-mi arăți din nou
Puritatea din suflet pe care am pierdut-o
Atunci când oamenii mi-au pătat-o cu ura lor;
Copilăria care a apus de când am învățat să
O mică romanță în suflet de copil,
Un mare sentiment de încercat
Când visul de azi-noapte-mi spune
Că am să mor de tânără,
Înecată de dureri ale sufletului
O poezie pentru suflete rănite,
Un mic poem pentru cei singuri,
O încurajare mare pentru toți cei mici,
Un glas frumos pentru-a reda auzul,
O reîntoarcere în suflete
Mi-am vărsat nervii în marea liniștită
Și a început să fiarbă,
Am hrănit un trandafir sângeriu cu cerneală albastră
Și s-a făcut negru,
Am luat o stea de pe cer, am pictat-o pe ici, pe colo,