Despre autor
CSCostel Stancu
@costel-stancu
0 urmăritori
Născut la 02.05.1970, Vînju-Mare, județul Mehedinți.
Locuiește în Reșița, județul Caraș-Severin.
A publicat volumele de poezie:
- Terapia căderii în gol, Editura Hestia, Timișoara, 1995.
- Dominic sau despre imitația umbrei, Editura Hestia, Timișoara, 1995.
- Măștile solitudinii, Editura Marineasa, Timișoara, 1997.
- Golurile din pîine, Editura Marineasa, Timișoara, 1998.
- Fluturele cu o singură aripă, Editura Timpul, Reșița, 2000.
- Arta imaginației, antologie, Editura Vinea, București, 2001.
- Cîntarul de apă, Editura Marineasa, Timișoara, 2002.
- Vînătoarea promisă, Editura Marineasa, Timișoara, 2003.
- Ieșirea din peșteră, Editura Marineasa, Timișoara, 2005.
- Înghițitorul de creioane, Editura Tim, Reșița, 2009.
- Evoluți@ umană, epigrame,Editura Tim, Reșița, 2009.
În volume colective :
- Orașul cu poeți, Editura Timpul, Reșița, 1994.
- Casa faunului, Editura Hestia, Timișoara, 1995.
- Antologie tabăra Oravița, Editura Mirador, Arad, 2004.
- Drumul către Piatra Scrisă, Editura Marineasa, Timișoara, 2006.
- Iz novije rumunske poezije, Editura FondEuropa, Novi Sad, 2009.
- Cînd pleca odată, la război, un om...(antologie de epigrame), Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2010.
- Antologia de catrene și epigrame editată de site-ul agonia.ro, Editura Edo, București, 2009.
- 20 rEvoluție, Editura Brumar, Timișoara, 2010.
- Bijuterii din Piața Abundenței, Editura Brumar, Timișoara, 2011.
- Orașul cu poeți 2, Editura Tim, Reșița, 2011.
A publicat poezie în revistele literare din țară.
Membru al Cenaclului Literar Semenicul din Reșița, începînd cu 1987.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara.
Din 1993, agent de poliție la IPJ Caraș Severin, Serviciul Criminalistic.
costibulus@yahoo.com
Vezi profilul
mai mult, prezența morților morți, care caută, trimite la acel \"lăsați morții să își îngroape morții\" biblic, ceea ce justifică încadrarea textului la texte religioase, nemizîndu-se, deci, pe simpla prezență a lui Dumnezeu în text, așa cum se întâmplă cu texte ce se vor religioase numai datorită acestui fapt și în realitate nu sunt.
elementele din enumerare, cu excepșia a ceea ce am spus mai sus, mi se par bine alese ca fiind reprezentative, jaloane ale existenței (scuze dacă sună a exprimare bombastică, dar alte cuvinte nu am acum). felul cum textul se domolește la final, deși acolo e climaxul, contrastul acesta între fond și felul în care e pus în cuvinte, mi se pare, iarăși, ceva inspirat.
de aceea las semn. și, firește, pentru că mi-a plăcut. are ceva serios care nu se spune scorțos, ba din contră.