Claudiu Tosa

ma gandesc la Hayao Miyazaki si Studio Ghibli. Mai exact la:

- Spirited Away
- Howl's Moving Castle
- Ponyo
- Arrietty

Nici nu mi-as putea imagina viata fara bucatile astea 4 :)

1. Intr-o discutie care vizeaza niste apucaturi reprobabile ale cuiva si care nu au legatura cu limbajul (Dragos), vii cu o discutie paralela despre limbajul cuiva (Leo in speta). Nu comparam merele cu perele, sunt doua lucruri extrem de disctincte, motiv pentru care cineva te-ar putea suspecta fie de subiectivism, fie de intentia de a deturna discutia cu scopul relativizarii acceptabilului si neacceptabilului, cele doua situatii fiind total diferite, cu atat mai mult cu cat exista o postare clara in care se confirma de catre managementul siteului o mai mare permisivitate in interactiuni.

2. Nu in ultimul rand, iti reamintesc ca in timp ce Dragos avea fel si fel de apucaturi erai si tu asociat deseori cu el si ii tineai spatele, si, fie ca intentionai sau nu, profitai si tu de pe urma a ceea ce facea, fiindu-i aliat de... "polemica". Sa vii acum deci si sa spui ca merita o noua sansa, dupa ce tu insuti ai fost implicat in unele lucruri facute de el poate fi interpretat ca ipocrizie. Motiv pentru care nu as mai insista pe subiectul asta daca as fi in locul tau.

3. Bogdan are dreptate, Ionut. Problema racolarii de terti a fost semnalata de mine, de emilian valeriu pal, de Leonard Ancuta si de altii. Bogdan nu spune nimic nou, dimpotriva, o repeta de la inaltimea autoritatii sale. E vorba de celebrul subiect al "bisericutelor".

4. Cat privestea cearta ta cu Dragos e un motiv in plus pentru discutia de la punctul 3 despre bisericute, pentru ca o data ce v-ati impacat, laudele au inceput sa curga la adresa ta cu tot cu stele. Nici nu stiu cum poti sa mai aduci vorba de asta crezand ca ii faci un serviciu lui Dragos, pentru ca faci fix opusul atat pentru el cat si pentru tine. E ca si cum vii si iei apararea principalului tau protector si laudator pretinzand ca esti de fapt obietiv.

De incetat cu avertismentele nu stiu daca are cum Bogdan, e rolul lui de editor sa ia anumite hotarari. Suna de parca esti tras pe dreapta de rutiera, vor sa te amendeze ca ai un stop bulit, iar tu le spui sa inceteze cu figurile.

Daca ar fi venit cineva, ulterior sesizarii tale catre Politie cu privire la Medeea Iancu si textul pornografic citit de ea la Zilele Eminescu din Botosani, si ar fi zis asa:

Va rog frumos, amendati-ma pe mine, nu pe Medeea Iancu!

Ce ar fi trebuit sa faca Politia?

Te rog frumos spune-mi.

Ceea ce tu sugerezi e cel putin la fel de inutil ca ceea ce propune Ionut. Daca imi citesti ultimele comentarii probabil vei intelege de ce. Dragos nu este un membru nou, nu e ca si cum face ceva pentru prima oara, si nu e ca si cum e vorba de o intamplare izolata ci, de o actiune continua, cu sfidarea extrema a unor chestii de bun simt, in contextul in care oamenii au fost extrem de ok cu el. Totul are totusi o limita, nu crezi?

Altfel o dam in telenovele ieftine.

Cat despre Rudy... nu stiu ce sa zic, o daduse deja in injuraturi fara sa ii mai pese de consecinte, nu prea inteleg cum poti spune ca mai tii un asemenea om pe aici.

este ca in cazurile alea cand el e volan, da peste un pieton si-l omoara, iar cand politia vine la locul accdentului sotia e pe locul soferului si el in dreapta, prima spunand ca ea a fost la volan.

Spune-mi te rog, ti se pare corect ceea ce propui?

Poate tu crezi ca faci o fapta buna, dar ce propui este inselatorie curata sub pretextul binefacerii.

ca a fost Bogdan un gentleman: tocmai pentru ca Dragos avea un cont fals de pe care ataca, jignea si scria diferite mizerii la adresa unor alti membri. Iar Bogdan, in loc sa il excluda definitiv, la fel ca si Eugenia, a propus membrilor sa voteze daca doresc sa il primeasca pe site.

Ce alta dovada de bunavointa, bun simt si empatie mai vrei? Iar eu nu doar ca am fost pro, dar am si propus sa i se dea si 120, lucru care s-a si intamplat, desi initial nici macar nu era vorba de a fi reprimit cu nivel de stelutar, ci doar reprimit.

Pai sa vii sa insinuezi acum ca Dragos e tratat incorect e nu revoltator, dar de-a dreptul jignitor pana si pentru tartacuta unei bibilici!

Dupa Bogdan, a doua persoana cu un bun simt cat Casa Poporului este Ottilia Ardeleanu, care desi victima a acestui personaj obscur (individul o ataca necontenit de pe contul fals) a fost si ea ok cu "iertarea" lui Dragos.

Iar tu vii si vorbesti de regulament si ca omul nu e tratat fair, cand toata lumea a inchis ochii si i-a dat omului nu doar o sansa, ci mai multe?!

Iti explic de ce:

Dragos nu este un membru nou, nu este cineva care sa fi trecut prin anumite etape in mod progresiv spre 120 (gen 0, apoi 50, 100, 120 de exemplu) si caruia, pe cale de consecinta, i se aplica regulamentul tot in metrica progresiva dupa cum spui (gen intai avertismente si apoi masuri extreme). Nu, Dragos este cineva care a fost exclus de pe site vreme de aproape 10 ani (la vremea respectiva s-a aplicat acea metrica progresiva despre care vorbesti, fiind avertizat de mai multe ori inainte de excludere) si care a fost reprimit in randul nostru recent, cu acceptul membrilor, prin arderea etapelor uzuale de evolutie progresiva, fiind dus de la -20 (la cat era oficial) direct la 120.

Prin urmare, inversand pasii, de la 120 drumul inapoi este fix -20, cu indulgenta -10, fix acolo de unde vine adica.
A insinua ca trebuia trimis intai la 100, 50, 10 sau 0 e neconform cu realitatea si impotriva logicii, ceea ce propui tu facandu-se deja acum 10 ani, fara sa fi avut vreun efect, totul sfarsindu-se cu excluderea sa. Reprimirea sa a fost o exceptie care ulterior a demonstrat ca nici excluderea indelungata nu a avut vreun efect. Asadar masurile despre care vorbesti sunt futile si inoportune.

Sa nu mai vorbesc de un aspect si mai revoltator pentru mine: asa cum il ataca aiurea pe Bogdan prin comentarii lasate la alte texte de ceva vreme, la fel a facut cu Eugenia Reiter dupa ce a fost reprimit pe site in primavara anului curent. Anume, in primele 2 luni pe unde dadeai de un comentariu scris de Dragos Visan vedeai sageti si indirecte mizerabile la adresa Eugeniei care nici macar nu mai era pe site sa ii raspunda. Tac-pac tragea cate un plans de lebada in care, fara sa-l intrebe nimeni nimic, o ataca pe Eugenia, explicand ce naspa era ea si ce bun era el.

Din atitudinea aia mi-a fost deja clar ca Dragos e de parere ca el a fost exclus pe nedrept, ca este o victima si ca acum i s-a facut de fapt dreptate.
Unde oamenii au manifestat empatie, umanitate, deschidere la schimbare si permisivitate cand l-au reprimit aici, dar el a vazut in asta un drept care i se cuvine.

Cu alte cuvinte, ioc reabilitare. El nu a invatat nimic in anii astia.
Dupa parerea lui el a fost un sfant al inchisorilor iar Eugenia tortionarul. Imi pare rau, un om pentru care o pedeapsa nu a avut niciun fel de efect la nivel moral si comportamental nu are cum sa fie considerat reabilitat in niciun fel, prin urmare, eu nu consider ca are ce face pe aici.

Eugenia a stiut foarte bine de ce l-a exclus, Bogdan la fel. Trebuie exclus de 10 editori ca sa fie clar ca locul lui nu e aici, sau care crezi tu ca e de fapt baremul?

In alta ordine de idei Bogdan a fost un gentleman si a propus sa se voteze reprimirea lui.

Dragos, eu nu cred in presupusa ta reabilitare. Cu atat mai mult cu cat te afli intr-un continuu exercitiu de autovictimizare (iau pastile, sunt bolnav, imi voi pierde nivelul de maine, am zilele numarate aici, mi s-a spus de la inceput ca nu fac multi purici aici) si o nesfarsita etalare a unei false modestii (eu nu contez, eu sunt un nimeni, iau pauza o luna, etc, versus sunt talentat, obiectiv si nu am jignit niciodata pe nimeni). Sa nu mai vorbesc de postarile catre Doamne-Doamne in care cereai interventia divina in polemicile in care erai implicat, s.a.m.d.

Sugestia lui Ionut mi se pare futila, ai avut vreo 10 ani sa reflectezi la motivele pentru care ai stat pe tusa. Daca toti anii astia nu au trezit in tine nimic, nu va trezi in tine ceva niciun avertisment, nicio perioada temporara de pauza s.a.m.d In fapt, chestia cu pauza e doar o tactica prin care incerci sa stingi ceva ce tu crezi ca e in stare incipienta, desi lucrul respectiv se afla deja in punctul culminant.

Nu cred posezi aptitudinile necesare de a comunica obiectiv, onest si nici stabil. Mai mult decat atat comentariile tale sunt pline de contradictii, provoaca cel putin confuzie in randul autorilor si au la baza o generozitate exagerata.

In autosuficienta ta si lipsa totala de tact si deschidere la dialog observ ca mai si hotarasti singur ce primesti (avertisment) si ca dupa doua luni te intorci curatat de pacate in apele Iordanului. Tu centrezi tu dai cu capul.
O infatuare mai sinistra, ascunsa sub masca falsa a autocriticii si modestiei simulate, nu cred ca am mai vazut pe poezie.ro.

Asta nu inainte sa ne numesti pe toti defaimatori iar pe tine sa te infatisezi in lumina unui (fals) sfant care isi ia... canoane ale tacerii.

Sper sa fii trecut la -20 si sa revii fix cand toti cei care ne-am exprimat cu privire la reprimirea ta in urma cu cateva luni, te-om chema individual prin postari separate.

Dar tocmai ce ai raspuns. Ne-ai zis ca esti modest si talentat, ca tu nu ai jignit niciodata pe nimeni si ca esti mereu obiectiv. Ti-as putea da cate un exemplu contra fiecarui lucru enumerat de tine acum, dar nu e nevoie, le stii foarte bine. Eu nu cred ca esti deloc obiectiv, din contra, cred ca ai bagatelizat pana la absurd statutul de comentator pe site si nu cred ca aduci vreo contributie aici. Sa nu mai vorbesc de apucaturile infantile in virtutea carora te-ai apucat de mobbing vis-a-vis de cei care te-au pus la punct.

Eu personal retrag sprijinul pe care l-am acordat acum cateva luni pentru reprimirea ta pe site precum si sugestia pe care am avut-o, de a ti se oferi nivelul 120 (nici macar nu era vorba la vremea respectiva de asa ceva, ci doar de reprimirea ta) si cred ca locul in care te-a pus Eugenia Reiter a fost cel potrivit, respectiv, in afara siteului.

Faptul ca e vorba de MotoGP face textul tau si mai valoros. Pentru ca poate fi intrepretat din perspective foarte diverse. Spre exemplu, am intuit ca e vorba de ceva mundan, cu toate astea, elementele din poem au o polivalenta specifica, astfel provocandu-ma :) Cred ca e una din chestiile esentiale ale stilului in care scrii. Textul de fata il poti interpreta intr-o cheie extrem de profunda - daca esti in cautarea profunzimii - sau intr-una ironica daca ai nevoie de ironie sau de a privi lumea printr-o perspectiva... sa ii spunem elastica.

Cat priveste hotararea de a te retrage, e ca si cum renunti dimineata la cititul unui ziar care combina Catavencu si Parnasul. Desi la prima vedere poate util, in sensul ca ai putea face altceva cu timpul respectiv, sunt sigur ca totusi ti-ar lipsi lectura respectiva.

Si propun asta din cateva motive foarte simple.

In 2023 Dragos a stat luni de zile incognito jignind si atacand diversi membrii ai siteului, dupa care, a hotarat totusi sa ceara sa fie reprimit.
Dupa ce marea majoritate a membrilor fiind ok cu asta din empatie si intelegere, inclusiv subsemnatul (care tot din empatie am sugerat nu doar sa fie reprimit, ba chiar sa i se ofere si nivel 120 - lucru care s-a si intamplat - ca o compensatie pentru suferinta care a pretins ca s-a abatut asupra lui ani de zile), au rezultat urmatoarele lucruri:

- La scurt timp dupa reprimirea sa, intr-un exercitiu absurd de afirmare a unei autoritati pe care nu-mi amintesc ca nici macar sa o fi avut vreodata, suparat ca Ionut Caragea nu prea isi mai aduce aminte de el, l-a desfiintat de-a dreptul 2 saptamani continue, jignindu-l, atacandu-l, amenintand ba chiar si cu bataia. Ca ulterior, de la afirmatii de genul Ionut Caragea e un poet ratat, am regretat inca din prima clipa cand l-am recenzat, nu are nimic original, este grafoman, s.a.m.d, sa ajunga la niste laude si linguseli la adresa lui Ionut cum nici macar la curtea Regelui Soare nu cred sa se fi auzit. Totul din "cauza" ca s-a impacat cu Ionut. Asadar cei care ne sunt prieteni beneficiaza de comentariile noastre pozitive, cei care nu, de opusul. Traseism literar, duplicitate, impostura, morala transformata in carpa de sters podele, sunt expresii care caracterizeaza mult prea putin atitudinea asta.
- Mai departe, a inceput ca unele comentarii proprii din subsolul anumitor texte sa si le posteze compulsiv pe post de texte independente, separat.
- Ulterior, impreuna cu alte persoane, a inceput sa insinueze ca Leonard Ancuta are o conditie subumana pentru ca spala vase intr-un restaurant.
- Tot impreuna cu alte persoane a inceput sa minta, ajungand pana la Radu, spunand ca unii ar fi afirmat ca sunt editori desi nu-s.
- Intr-o polemica cu cineva, a inceput sa-i explice respectivului ca se va ocupa de el citindu-i textele vechi pentru a afla cat mai multe despre el si viata sa personala. Compulsiv, a inceput sa se duca pe textele vechi de acum 10-15 ani ale persoanei si sa lase comentarii negative la comanda, de parca era programat. Alaturi de postarea uneori pseudo-eseuri diletantiste cu continut pseudoananalfabet despre aceeasi persoana.
- In aproape toate discutiile contradictorii cu el sunt doua variante: fie ataca orbeste recurgand la gesturi reprobabile, fie incepe sa se autovictimizeze invocand ca e bolnav, ca ia pastile, ca el oricum nu conteaza in lumea literara, s.a.m.d O modestie falsa, afisata atunci cand simte ca da cu fruntea de zid, totul intr-o maniera perfida si duplicitara, care sa ii permita sa se scoata.

In 20 de ani de cand sunt membru aici nu am propus excluderea nimanui, din contra, sunt fanul principiului acordarii celei de-a doua, chiar si a treia sanse (de vazut cazul Rudy unde am sperat ca la a treia sa revenire va fi ok). Dar din punctul meu de vedere Dragos Visan nu cred ca are vreo sansa de reabilitare. Pur si simplu a decredibilizat total statul de comentator, cu atat mai mult de cel care evidentiaza texte, prin mascarada pe care a jucat-o vis-a-vis de Ionut Caragea. Sa nu mai vorbesc de restul imposturii morale care se manifesta la tot pasul in fel si fel de contexte.

Textele tale mi s-au parut mereu din categoria /pour les connaisseurs/.
E foarte usor sa vezi mai multa ironie decat in realitate este, sau mai multa seriozitate decat exista de fapt. Cu toate astea, asta e un text care le balanseaza pe ambele foarte bine. In centru pare sa fie fugacitatea existentei, a sentimentelor si amintirilor. Spre exemplu mie, /in japonia ploua cu galeata/, imi indica o posibila tristete asociata cu despartirea sau schimbarea. Apoi ciresii si gemenii embrionari ce-si mananca doppelgangerul adauga o simbolistica a identitatii, dualitatii si auto-consumului. Cu toate astea, textul nu este doar o simpla meditatie melancolica. De exemplu elementele de juxtapunere culturala - Japonia, tamagotchi, profesorul Miyagi, si neamtul in /tara soarelui rasare/ - sugereaza mai degraba o coliziune a culturilor. Cat priveste figura lui Miyagi este pentru mine o prezenta ironica dar de efect. Poemul dezvolta o intreaga panorama a interconexiunii vietii. Ca tot am vorbit de juxtapunere: /sayonara tamagotchi/ - ultima e o jucarie electronica din anii 90, care e juxtapusa cu expresia japoneza formala de ramas bun, lucru care poate fi vazut ca o ironie datorita combinatiei dintre ceva traditional si ceva modern si posibil trivial, sugerand o anumita superficialitate sau un element tranzitoriu in cultura moderna. Lucru care ma duce cu gandul ca de fapt textul ar putea fi foarte bine predominant ironic la nivel general sau cu privire la un anumit personaj de exemplu. Mai ales daca ne raportam la aluzia catre textul lui Liviu (plua), Miyagi, certificatul de autenticitate al pisoilor, s.a.m.d si cu atat mai mult cu cat sectiunile *aparent* lipsite de sens sau inconsecvente, precum juxtapunerea unui neamt in Japonia sau a directorului /ascutindu-si catana solingen cu piatra lunii/, pot indica lipsa de coerenta si claritate cu privire la atitudinea cuiva. Ma rog, sa spunem ca e un text de tip puzzle cu desene pe ambele parti ale pieselor. Il poti forma in doua feluri. Lucru care ma face sa imi placa si mai mult.

De acum 7 ani sau nu, e un text sublim si valoros. Desi folosesti un limbaj foarte simplu reusesti sa creezi o atmosfera credibila, cu o puternica amprenta vizuala care creaza un perpetuum mobile sentimental al carui efect, pe mine ca cititor, ma invaluie si ma lasa pe ganduri. Imi place foarte mult finalul care, desi se lasa cumva asteptat si in materie de lirism nu e neaparat deosebit, are un mesaj puternic.

In locul tau as lua partea cu PSul si as face-o comentariu, lasand astfel textul in starea sa pura, nealterat de alte lucruri.

Un text perfect dupa a carui citire ramai cu adevarat cu ceva. Un discurs matur, vizionar din punctul meu de vedere, bazat pe imagini si constructii de efect si originale. Daca este ceva ce apreciez la Leo e faptul ca este 100% asumat. Ce mi-a placut cel mai mult este ca nu am simtit nicio prezenta straina in poemul asta, niciun Nichita, Cartarescu, Bukowski sau altceva. E pur si simplu Leo 100%. Nu as putea sa ma leg de o strofa despre care sa spun ca are ceva mai special decat alta, pentru ca textul functioneaza intr-adevar ca un tot unitar care iti transmite o stare deosebita, un amalgam de nostalgie si reverie proiectat prin lentila maturitati poetice la care Leo a ajuns.

In primul rand, ce legatura are Bogdan cu postarea asta, cu tine, cu mine, si restul? Pentru ce imi raspunzi la o parere pe textul asta, cu parerea ta despre textul altcuiva? Daca ai de contestat calitatea unui alt text decat asta, atunci du-te frumusel in subsolul postarii respective si argumenteaza, asigurandu-te astfel ca autorul vede ce scrii si are si un drept la replica. Nu mai strecura sageti despre altii acolo unde ei au toate sansele sa nu se uite pentru ca nu e fair-play si lasi impresia ca vrei sa iti reglezi niste conturi pe usa din dos.
Altfel, esti offtopic rau.

Legat de poemul asta: sub masca si pretextul sensibilitatii, uziteaza de niste imagini extrem de facile, debordand de un lirism saracios si mizand exclusiv pe pretiozitati. Comparatia lunii cu lampa din prima strofa e destul de facila si nici strofa in sine nu reuseste in vreun fel sa faca ceva cu imaginea respectiva. Trasul de ambreiaj si mutatul in viteza doi, respectiv din lampa in mar in strofa doi, mi se pare un procedeu extrem de previzibil. Textul nu ajunge la mine, e simplu. Asta e parerea mea. Sau nu mai am voie sa am una?

In incheiere, te rog sa iti revizuiesti afirmatiile conspirationiste. Nu m-a pus nimeni "sa lovesc". Avand in vedere ca aproape doua saptamani necontenit ai desfiintat un autor cu tot cu "creatia" lui, ca apoi sa te sucesti in privinta sa si sa vezi geniu in absolut orice scrie, nu pot sa pun nici macar 1% pret pe comentariile tale. Deci nu e conspiratie, e pura realitate. Incontestabila de altfel. Destul de simplu, nu?

Imi imaginez textul asta scris de cineva prin clasa a saptea-opta dupa ce a fost fortat sa isi insuseasca fel si fel de comentarii literare de prin carti pregatitoare pentru examenul de capacitate. Nu ii vad sensul. Ar putea fi probabil personale, file de jurnal, dar nu poezie. Am incercat sa ma concentrez pe strofe individual cu intentia de a identifica macar ceva poetic separat, daca nu in ansamblu, dar nu am descoperit nimic. Metafore de gen dalta nevazuta a creatiei, polizor de taiat vorbe, iubirea ca pe un rau involburat, sunt pentru mine la limita infantilismului liric, in sensul ca nu se ridica deasupra aspiratiilor scolaresti. Strofele 3 si 5, in special 5, sunt de o dulcegarie exagerata, care mie personal imi provoaca diabet instant. Cat priveste mesajul pe care textul urmareste sa il transmita, acesta e cel mult un truism.
Pe scurt, dupa parerea mea, am lecturat o filosofie a inutilului si nimicului despre rolul naftalinei (total inutil) in conservarea poeziei.

nu am rezonat cu textul decat partial. Pentru mine e usurel deasupra calitatii atelierului, dar nimic mai mult.
„Generozitatea“ din spatele comentariilor lui Dragos nu cred ca mai merita atentie. Se stie pe ce criterii se comenteaza unii pe site. Parca mai ieri ne spunea ca Ionut Caragea este un poet ratat, ca ulterior sa se suceascs si sa il compare cu Eminescu. Pe mine personal, o stea din partea lui Dragos, m-ar jigni.

Mi s-au parut dragute ultimele 4 versuri. Desi naive au un anumit efect. Restul poemului recunosc ca nu a ajuns la mine. Are o structura mult prea facila iar lantul rimelor nu mi se pare ca ar contribui la imaginea unitara a textului.

Nu am mai auzit demult de broderii. Mai lipseau ciucureii, goblenurile si pungutele de naftalina. Cred ca e un text prea direct, care mizeaza pe cuvinte mult prea mari, text care pe deasupra sufera destul de mult in ceea ce priveste ritmul. Cu toate astea apreciez optimismul din final.

e un intertext cap-coada extrem de ermetic, ca o teleghidata care se sparge in confetti. As vrea sa pot spune ca am ramas cu ceva, dar oricat m-as stradui nu reusesc.