Claudiu Tosa

pentru virgil titarenco: titlul e un fel de aluzie la \"astia care scriu cu chestii virginale si sexuale\" de pe site. asta in caz ca nu te-ai prins.

second, \" în ceea ce privește estetica ,,urâtului\'\' ca și dimensiune fundamentală, este un enunț al unei laturi a complexei personalități a lui Arghezi\" - adica pentru lory cristea arghezi a fost un fel de adolescent din ala care cauta chestii interesante si deosebite, pe care le-a gasit la baudelaire si a inceput sa se ia dupa el, ceva de genul.

asta e un comentariu literar de clasa a cincea, hai sa zicem a sasea. se si vede ca majoritatea cuvintelor folosite in asa zisa analiza literara sunt cam pe un taram nesigur. de ce nu a vorbit despre epitete, comparatii, metafore, etc? pentru ca n-are nici o treaba. cum poti sa spui ca arghezi a dus mucegaiul la inefabil ? asta ce se vrea a fi, injectie tip bumerang cu 2 sensuri ? e o prostie. in primul rand o buna parte din poezia lui arghezi are caracter religios, si ca tot veni vorba, din cate vad eu lory cristea rezuma intreaga opera a lui arghezi la \"testament\" doar pentru ca a trecut de ea acu 1 an sau 2 la scoala. e fix genul ala de comentariu tipic dictat de profesor ca la eminescu \"luceafarul poeziei romane\", hai sa zicem si de arghezi \"poetul mucegaiului si-al negilor\".

razboiul dintre postmodernism si clasicism nu exista la nivelul pe care-l vede autoarea, e o rivalitate la nivel de noutate, nu de urat si extremism, dar ai nevoie de o caruta de creier ca sa-ti dai seama de asta.

eu unul de exemplu nu ca pun la indoiala parerea autoarei, dar se stie ca are ceva cu \"postmodernismul\" si chestiile \'sexuale\', drept pentru care isi pierde din credibilitate si obiectivitate, mai ales ca niciodata nu scapa ocazia de a-si manifesta dezgustul fata de genul asta de scrieri. pun pariu ca nici macar arta conceptuala nu ar fi digerabila pentru ea, care e apreciata in toata lumea mai putin in romania.

in alta ordine de idei autoarea prin textul asta face cam ce se pricepe mai bine, sa se bage in seama. are impresia ca ea face critica literara, cand de fapt da dovada de un diletantism ordinar.

nu-n ultimul rand doresc sa adaug faptul ca m-am regasit complet in textul de mai sus.

probabil foarte putini din noi am da in realitate banii pe volume pline cu poezii postate aici. motivul este cred destul de simplu. e totusi un atelier literar. se recomanda/apreciaza/insemneaza atat \"reusite\" cat si \"aproape-reusite\" ( unde cuvantul reusit e definit ca \"perceptia personala si implicit subiectiva a cititorilor\" ). este ok sa iei acest site in serios dar nu foarte in serios altfel risti sa te situezi intr-o zona derizorie si sa faci o confuzie intre ideea de literatura consacrata si literatura experimentala. textele celor \'consacrati\' ( clasici sau inca in viata ) le poti gasi la sectiunea \"biblioteca virtuala\".

\"de gand\" e un inlocuitor pentru \"de mana\", suna bine, suna promitator, insa nu e de ajuns sa pui toata greutatea poemului pe expresia asta, ca-ti dai sau nu seama, asta ai facut.

chiar daca ai incadrat la ganduri tot un poem e :)

e o poezie sincera care nu imi induce sentimentul ca scrii doar de dragul de a te afla in treaba. insa sunt cateva imagini care mie nu imi suna tocmai ok. de ex. \"minutul se dezbraca de timp\" - pentru mine nu prea are sens. minutul este timp, e ca si cum nu zici nimic. mai bine ziceai timpul se dezbraca de timp si suna macar un pic mai filosofic. a doua strofa e o micuta lamentare, nu are o amprenta prea pregnanta asupra senzatiei pe care o creaza intreg poemul ( nostalgia ). mi-a placut foarte mult finalul. e puternic si vizual

salut. in comparatie cu primele tale poeme postate pe acest site, textul de fata reflecta nu doar un progres ( dupa parerea mea ) dar si o exprimare mai clara, mai lejera, cu mai putin balast. avand in vedere ca poezia ta este de idee, aici cel putin, ai reusit s-o expui frumos si simplu. poate prea sensibil pentru unii. poate chiar, in unele momente si mie mi s-ar parea prea sensibila, insa cumva, reuseste sa nu cada in zona zaharisita a poemelor care par a fi scrise pe premiza \'cred in bine, frumos si adevar\'. mi se pare deosebita imaginea cu continuarea fidela a tatei - exprima nostalgie intr-o maniera fina, nerutinata. \"pornesc de acasa spre casa\" e atat un joc de cuvinte cat si o chestie simbolica ( timp, amintiri, etc ). finalul insa, cantareste cel mai mult. foarte vizual si clar si trist in acelasi timp.

recomand aceasta poezie sensibiloasa pe considerentele mai sus mentionate si pe convingerea ( personala ) ca asa cum avem momente de revolta rare sau dese, la fel de rar sau des trecem si prin opusul lor.

spor.

ps: as incerca sa schimb putin titlul, as scoate \"dor\". reiese deja din continut, nu e nevoie sa-l mentionezi si in alta parte.

daca vrei da, cum spune mihai. ieftin dar bun. ce-i ieftin ?
rima involuntara \"soapte/aproape\", repetarea adierii si vocabularul sarac. ce-i bun ? emotia-n sine, e frumoasa.

mie mi-a placut mult prima. e reusita sa stii bravo.
mi-a placut moartea care te umple de lene.

Mariana, iti urez bun venit si spor la inspiratie.

Din text, eu zic ca tristetea autorului este evidenta, si-l sfatuiesc sincer sa incerce sa-si revina indiferent de motive.Acum nu iti voi zice prea mult despre poezie, dar am sa iti dau o sugestie.Incearca sa scrii fara rima si incearca sa nu te mai gandesti la intinderea textului si nici la faptul ca strofele ar trebui sa fie la fel de mari intre ele.Scrie pana si cel mai ciudat gand asa cum este si nu te gandi la ritm pentru inceput.Sugestii vei primi.

cu prietenie,

clau:)

parca-l citest pe titarenco zau

mie nu mi se pare rau, e doar mai personal atata tot, deci trebuie putina rabdare pentru cititori. frumoase primele 2 strofe, mi-au placut.

Eu sunt de acord cu Eugen.A nu se intelege ca profit de comentariul lui dar chiar parerile coincid.
Restul textului mi se pare hai sa nu zic fortat, dar e ca un caine invartindu-se in jurul cozii.
Versurile alea 4 vorbesc mai mult si mai frumos decat restul.

unu:)

"obtseasca ta tinerete" suna asa... cum sa spun, ca replica aia din Coana Chirita cu "haide sari, nu te teme, sunt vartos!". m-a busit rasul cand am citit. paradoxal insa imi place finalul, e foarte frumos. in concluzie, as scapa de obsteasca lui tinerete...

versul cu bicicletele prea aduce aminte de Katie Melua si There are nine milion bicycles in Beijing. dar hai sa zicem ca e ok.

ca sugestie:

"stăm sus și privim lumea"

si poti incepe direct cu strofa 2. fara strofele cu "dor". se citeste mult mai cursiv iar poemul e mult mai transant.

ma gandesc
sa mai incerci
si altceva
deocamdata
nu prea ies decat
clisee.

Alin, eu cred ca textul acesta il puteai trece la personale.E o idee atat de cunoscuta, forma atat de obisnuita incat nu prea seamana a poezie.O parte din ce-ai spus in textul tau stim si noi, dar vrem s-o auzim altfel.Nu ne spune \"Totu-i o apă/
Și totu-i pământ\", incearca sa construiesti o imagine care sa arate asta, sau umbla pe un fond liric mai sensibil nu pe ceva atat de cotidian.

Iti urez bun venit pe site si succes mai departe!

cu prietenie,

clau:)

Bine ai venit.

Ti-am citit si textul anterior si am de gand sa urmaresc si ceea ce vei posta in continuare.
Te-as sfatui sa incerci sa eviti tablourile aglomerate de intertextualitate - genul de idei fara legatura intre ele, care seamana mai mult a estetica.

Mult succes!

cu prietenie,

clau:)

autoarea are inventivitate si e bine dar totusi expresiile-s puerile.
pleoapele tale jacuzzi mi se pare bombastic de exemplu. iar taci amplu e un cliseu. iar titlu-i cam aiurea fata de text.

mie mi-a placut pentru ca e personala dar e buna, pentru ca nu-i pompoasa e super sincera doar, nu am intalnit nici macar un lucru fortat sau ceva pus aiurea din spiritul esteticii, am senzatia ca dana s-a jucat un pic sau poate nu s-a jucat, poate doar a avut sa scrie ceva normal fara sa se gandeasca neaparat daca-i bun sau daca-i slab.
chestia cu paunescu si blandiana cade foarte bine, e genul ala de final ermetic care l-a prima vedere nu are legatura cu finalul, insa are.

e un poem frumos, sensibil, care reuseste sa se mentina la suprafata, fara sa se scufunde complet in marea expresiilor mult prea dulci.

as sterge sau as modifica:

"ă te port să mă pătrunzi
cu tremur cu spaimă pentru că de iubire ți-am spus
nu se vindecă nimeni, Loo,
dar nici nu se moare"

imi place cum se termina si mai ales cum incepe - foarte clar, visator si cumva intangibil.