Poezie
daemon ex machina
E.
1 min lectură·
Mediu
de fiecare dată
când un stol de păsări trece
totul se tulbură.
iar uneori
Dumnezeu
prinde pasărea din mijloc
o trage
încordând o dată cu ea
tot stolul
și aruncă în noi
cu câte ceva.
dealul din față
de exemplu
l-au catapultat aici ieri după-amiază
cocorii,
răceala acestor ziduri
a fost proiectată de-o gașcă de pescăruși
niște vrăbii lansează mereu
metroul de la fix
și berzele aduc serile
reclama luminoasă
a non-stopului de peste drum.
din spatele ferestrelor
am încercat și eu asta
dar în afară de amprente
n-am reușit să produc nimic.
amprente
care-mi imaginez
totuși că sunt stoluri
în care încarc cu privirea
culori și imagini
în timp ce-mi închid ochii,
sperând că vor zbura undeva departe
atunci când o să-i deschid la loc brusc.
ieri de exemplu
am spart geamul unui magazin
în timp ce încercam
să te azvârl în apele tulburi ale Rinului.
05906
0

Și cred că, deși vocea e inconfundabilă, textul se distanțează complet (dar nu irevocabil) de lirica obișnuită a lui Claudiu. Personal, nu cred că l-am mai văzut pe Tosa într-un contemplativ atât de palpabil, care îl face să taie versul de parcă ar fi o rotativă uriașă care sapă tuneluri cu precizie în subteran.
Un text ideatic și structural solid care propune un Claudiu Tosa complet vulnerabil la deschidere, o vulnerabilitate pe care o pot compara cu mesajul volatil din opera Monkey detonator a lui Banksy.