Poezie
Lithium
1 min lectură·
Mediu
m-a lovit într-o noapte
m-am dus cu pași siguri -
prin vrejurile de dovleac a fost mai greu:
era beznă sau așa mi se părea.
am găsit-o în iarbă, cu altă ocazie sigur mi-ar fi fost frică
sau ceva, un mic tremurici acolo, nevoia mai mare decât nevoile
de la baza piramidei, de a țipa -
parcă îmi păsa mie de astea;
m-am uitat la arătare - cu ochii cât cepele - și i-am zis:
cum te cheamă, frumoaso?
a deschis gura sau, mă rog, orificiul de sus, mă pregăteam
să-i aud vocea cristalină, când mi-a băgat
o limbă în stomac, îmi cotrobăia prin toate alea, ca o sondă,
dar am simțit căldura și am știut că
numai ea îți provoacă chestii din astea puternice,
așa că am dat totul din mine –
peste tufele de regina noptii,
ne-am înlănțuit, dragoste din dragoste;
mă conectasem, cu siguranță, la rezervorul Universului,
în timp ce o pipăiam pe niște chestii acoperite cu solzi - aproape catifelați,
era ca o jucărie de pluș, aș fi luat-o în casă, dar nu mă hotăram
dacă e pentru oameni mari sau mici,
m-am gândit să o păstrez pentru mine
0106.816
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Claudia Radu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 193
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Claudia Radu. “Lithium.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/claudia-radu/poezie/13951817/lithiumComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
decât, în loc de doar
și profit de spațiu să spun că ar arăta și mai bine dacă ar fi mai fragmentată, dar bine, contează prea puțin asta, mai ales că ține de o alegere subiectivă
și profit de spațiu să spun că ar arăta și mai bine dacă ar fi mai fragmentată, dar bine, contează prea puțin asta, mai ales că ține de o alegere subiectivă
0
poema este de departe una din cele mai frumoase pe care le-am citit in ultima vreme!
nu mi s-a parut SF
ci poetica plina ochi, originalitate cu caru, discurs perfect , de invidiat
nu mi s-a parut SF
ci poetica plina ochi, originalitate cu caru, discurs perfect , de invidiat
0
Sper că imageria asta a apărut după
consumarea dozei, nu înainte!
Este o fumoasă, nu mișto, \"epicriză\" poetică.
Ești o beatnikă întârziată aici
și îți stă bine. Felicitări!
P.s.:piramida e a lui Maslow, nu?
Că doar acolo nevoile sunt uriașe!
consumarea dozei, nu înainte!
Este o fumoasă, nu mișto, \"epicriză\" poetică.
Ești o beatnikă întârziată aici
și îți stă bine. Felicitări!
P.s.:piramida e a lui Maslow, nu?
Că doar acolo nevoile sunt uriașe!
0
frumoasă conectare la nepământesc
un scris impecabil care te face să vrei să fi fost poezia ta
denotă gândirea profundă, curată și extensibilă a autoarei
moale și ușor. ca dragostea. ca lithium.
cu stimă, silvia
un scris impecabil care te face să vrei să fi fost poezia ta
denotă gândirea profundă, curată și extensibilă a autoarei
moale și ușor. ca dragostea. ca lithium.
cu stimă, silvia
0
Rezervorul cu energie din lanul de porumb. Pielea cu solzi, paradoxal, moale precum plușul. Cuvântul ce intră-n stomac și provoacă orgasm și multă juisare până spre vârsta maturității depline. O invenție lirică SF deosebit de enigmatică, de senzuală în mesaj. Multitudine a interpretării. Cine o fi acea făptură, cine o fi? O proiecție onirică a muzei poeziei, Ευτέρπη?
0
Laurentiu, ma bucur ca am scris ceva care iti face imaginatia sa o ia razna. ;) Daca as fi lasat rezervor, in loc de rezervorul Universului, nu ar fi fost organic. Sau...in fine. Ma irita majuscula, asta da, insa pur si simplu nu pot sa scriu Univers cu minuscula :)), dupa cum se vede. In rest, ai dreptate, merge fragmentat si schimbat pe ici-colo, am avut aceeasi senzatie cand am ajuns la forma asta, ca se mai poate lucra, insa o las asa pentru o vreme.
Anni, multumesc pentru apreciere; imi place colectia science-fiction si am zis ca „de ce nu?”
Aurel, daca ai pune un om linga o piramida, ce ai vedea prima oara? Omul, ca e un punct care nu are ce cauta in peisaj. Asta e fara doza :). Revenind la „oaia” noastra, e a lui Maslow, evident.
Silvia, atat de pamantesc incat pare nepamantesc. Incantata de trecere.
Dragos, m-a surprins semnul tau, mai ales ca iti sunt la indemana ele, „semnele”. Si muzele, se pare.
Eugenia, multumesc.
Va multumesc tuturor si va mai astept.
Anni, multumesc pentru apreciere; imi place colectia science-fiction si am zis ca „de ce nu?”
Aurel, daca ai pune un om linga o piramida, ce ai vedea prima oara? Omul, ca e un punct care nu are ce cauta in peisaj. Asta e fara doza :). Revenind la „oaia” noastra, e a lui Maslow, evident.
Silvia, atat de pamantesc incat pare nepamantesc. Incantata de trecere.
Dragos, m-a surprins semnul tau, mai ales ca iti sunt la indemana ele, „semnele”. Si muzele, se pare.
Eugenia, multumesc.
Va multumesc tuturor si va mai astept.
0
intrebare: ce semn ti-a lasat lovitura din primul vers, ptr ca poate asa se afla ce te-a putut inspira atit de maiestruos
0
aceasta e o poezia care imi place mai ales felul in care abordezi unele teme grave din ea, cu o elasticitate si maturitate de invidiat.felicitari.cu consideratia gabriel petru baetan
0
este un joc de cuvinte, raul in arta nu te tine aproape de Dumnezeu, de frumusete, chiar si de bine.
Nu as putea sa-mi alin sufletul cu acasta poezie, e doar un joc de cuvinte pentru mine, nu un poem adevarat!
Nu as putea sa-mi alin sufletul cu acasta poezie, e doar un joc de cuvinte pentru mine, nu un poem adevarat!
0

doar rezervorul Universului nu-mi place, aș fi lăsat doar rezervor. așa ar fi părut mai mult, cu siguranță, o poezie din viitor. dar oricum, pare. spre final, mi-a plăcut tare mult topica, e cumva rece, dar în același timp, caldă - peste tufele de regina noptii,/ ne-am înlănțuit, dragoste din dragoste; - înlănțuirea extraterestră și dragostea (imaginația mi-a luat-o razna) :)
deci f fain