Poezie
Iubita perfectă
1 min lectură·
Mediu
port haine de marinar
marea înfige colții în umărul meu
la micul dejun și mai ales seara
când întunericul e atât de fricos își iese din vene
nu se mai văd avioane trecând pe sub pleoape
călătoresc în jurul tău ancorez în porturi de sticlă
aș putea fi altceva mult mai intens mai arid
îmi curăț fruntea de așchii pun zgardă catargului
unghiile se exfoliează când ating patul
de sub piele erup mirodenii
colaci de salvare vinul roșu curge prin mine
povestesc aventuri intru goală-n sicriu
am pântecul plin de copii aș visa o lovitură de cer
ca un cerc într-o apă sărată un leșin o firimitură de lampă
un cearșaf pus la uscat sau o ușă deschisă
în orice caz ceva alb să spintece ca un ciob
trag draperia închid ziua la nasturi
același inorog de anul trecut
își poticnește cornul în mine adorm furtuna trecuse
m-am bucurat că nu mi-au crescut solzi între timp
țigări nu mai sunt doar ness o carte transpirată
oglindă perenă în care sunt iubita perfectă
cu o supapă la încheietura mâinii
ochi domestici pot juca lejer într-un film
023.567
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Sorescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 185
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Sorescu. “Iubita perfectă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/1839299/iubita-perfectaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSasimilez oaze, deșerturi, este loc și pentru caravane, dar poemul este parodie, iubita perfectă nu sunt eu, nu particularizez chiar dacă am vorbit la pers. I. sg., era un poem. multumesc.
mcm
mcm
0
Te lepezi de corpul învechit, cu gânduri inerte sau moarte, cu sufletul devenit coajă și devii “altceva mult mai intens”, cu gânduri frenetice și febrile, cu sufletul asimilând atât oaze cât și deșerturi.