Mi-e dor

Mi-e dor, iubita mea giocondă
De-un vin cu gust dulce amar
Care să-l bem într-o rotondă,
Într-o zi tristă de brumar...

Câteva frunze de ieri,
Un pic de tristețe-boală,
Ceva cuvinte-dureri,
Restul este... kitschuială.

N-am putut să nu te ating pentru comentariul tău la adresa epigramiștilor de pe site.
Cât despre poezie, îmi place prima strofă...

Luchi, multumesc pentru catren, imi place, daca locul n-ar fi fost ocupat, poate ca ma si gandeam serios la ce-ai spus :)( nu te supara, glumeam :))

Florine...chiar asa?! :)ok, touche...:)

Dacă iau ultimele versuri formate intr-un cuvânt din cele trei strofe (nori, așteaptă, așteaptă) ele sunt pentru mine ca o concluzie a imaginilor poetice anterioare, iar în final - mi-e dor!
Mi-au plăcut foarte mult imaginile sugestive create de tine. Frunze dureri, parcă le și văd în toamna târzie cum îngălbenesc și cad ușor pe pământul trist al iubirilor trecute. Cuvinte flori, altă imagine care mi-a plăcut. Uneori cuvintele pot avea parfumul suav al florilor, niciodată prea strident, dar atât de efemer! În cele din urmă și-a făcut apariția și gândul păgân cu un fluture în vis și gândul ce nu poate fi decât albastru, iar gustul dulce-amar al tristeții, al așteptării și al dorului...
În dimineața asta pufoasă și rece de iarnă, mi-a îmbrăcat sufletul poezia ta!
Cu drag,
Magdalena

Andreea, dorul asta al tau e de-o \"tristete gioconda\" :) Strofele curg bine, insa parca nu ma impac cu o imagine. cea a \"marmurei calde\"? Marmura e cam rece. Poate ca altceva ai dorit sa spui prin marmura si eu nu pricepui. Se mai intampla :)))

Magdalena, multumesc, draga mea, ma bucur ca ti-a placut textul meu, l-am postat la personale pentru ca nu se vrea poezie, ci doar un cantecel de leganat dorul meu...de dor, cu drag, te mai astept :)

Bodoganel, un trup cu piele fina eu l-am asemuit, de cand ma stiu, cu o marmura calda...e drept ca pentru asta iti trebuie imaginatie, sa inteleg ca tu...esti in pana? :))
drag,
Carmen

Finete, oniric, suprapunere planuri, ambivalenta de gen a tristetii (\"tristete gioconda\"), descantec si joc durut. Pentru ca textul e la personale, tinand cont si de parerea autoarei despre critici si criticisme, ma retrag asa cum am intrat, in varful picioarelor, tacand admirativ.

Tristețe giocondă
Azi cordu-mi detună,
Noroc că e blondă,
Noroc că nu-i brună. :))

P.S. Se vede că pe la Ieși nu prea a nins... ;)

\"cuvintele flori
s-alunge tristetea
prea negrilor
nori...\"
si daca e atit de personala, atunci sa iti aline dorurile:)
cu drag,

Daca va trece pe-aici un menestrel, iti va ingana versurile intr-o forma cantabila...
Cu drag, R.

Incepi cu \"mi-e dor\", inchei cu \"mi-e dor\", cuprinzi asteptare si tristetze...
E un text personal, de obicei tac, insa cantecelul tau m-a impresionat, mai ales din cauza ca stiu...
Sper ca el sa auda cantul tau, si sa revina!
drag,
licurici in noapte

Daniel, de ieri tot citesc comentariul tau si nu-i gasesc cusur, pai, treaba-i asta, ma iei asa cu mai mai, mai mai, incat ajung sa ma cred clasic in viata :) multumesc mult, dragule, si te mai astept :)

Ioane, nu, pe la Iasi nu a nins, eu, tot neagra mi-s si tu tot dupa blonde plangi, viata-i asta?! :)

Carmen, esti o prezenta tare draga mie, oriunde te-as intalni, multumesc, draga mea, pentru tot :)

Remus, placut surprinsa sunt de semnatura ta in pagina mea, sa recidivezi, ne mai citim :)

Licuriciule, uite ce fromos se incheie pagina asta cu lumina daruita de tine mie, scumpa mea, multumesc :)

Si acum un zambet de 1 Martie cu dragoste pentru voi toti,
cu drag,
Carmen