​Nick Cave Says Charles Bukowski Is the “Bukkake of Bad Poetry”

cave zicea că bukowski e bukkakele poeziei proaste

și te-am surprins strângând din buci de zici că prinsese

viață fusta-ți mulată pe cur care îmi livrează acum

manifestul ei: devorez totul centimetru cu centimetru,

amintirea palmelor tale se va pierde în neant, până

am intervenit și te-am despuiat eu de orice culoare, de orice

risc, până când te-am pierdut în peisaj. știu că ai fi vrut

să știi ce părere am, bukowski sau cave, bukkake sau

necrofilie cu sticker sau meme cu kylie sub luciul apei

cu trandafir roșu în gură, care parcă îmi făcuse cu ochiul

precum chinezoaica din cărțile poștale treidé, ca kim

bassinger din last dance with mary jane. adevărul e că

nici eu nu știu în ce tabără să mă poziționez, cât să nu

pic de prost și să ies lamentabil de șifonat.

nu e amurgul hainelor, din păcate unii dintre noi

au fost blestemați să fie mai atrăgători imbrăcați și să

poarte povara vorbelor tuturor celor pe care i-au iubit,

cameleonii din coastă, ixmenii româniei moderne printre

care tu ești pentru mine femeia invizibilă, așa cum probabil

și eu pentru tine reprezint chintesența de om al spaimei.

nu e amurgul iubirii, pentru mine acum încep zorile pasiunii

tălmăcite, relatate, împărtășite, iubirea mea eminamente

pe încredere, că e așa, că nu e așa, nimeni nu va ști

vreodată adevărul, cum de pot fi eminamente singur și

totuși eminamente fericit și satisfăcut, surprins zâmbind

prin tramvaiele bucureștiului care mă saltă neîncetat.

cave zicea că bukowski e bukkakele poeziei proaste și atunci

te-am surprins palidă, depigmentată și decalcifiată treptat,

toată munca lui banksi despre care numai eu știu că în realitate

era mucosul din frageda ta copilărie a cărui primă erecție

fusese generată de imaginea ta și despre care ai jurat pe chiloții

tăi tanga roșii cu dantelă că nu înseamnă nimic pentru tine,

utilitatea lui limitându-se la scris cu pixul pe blugii tăi

metallica și accept și ac/dc și la tatuat opere de artă pe tot

spatele tău cu aripi cu tot de toată munca lui banksi se duce pe

apa sâmbetei where wild roses grow, de ies la suprafață carașii cu burta

în sus, printre peturi de plastic și tumulul lui neptun. de-acum încolo

ești ana lui manole, așa aș fi zis și aș fi marcat prin coordonate

gps acel loc în care te-ai prelins, numai că pe el nu îl chema manole

lumea îl știe de banksi și dacă îl mai bag și pe el în ecuația asta

se alege praful de sfânta treime, eu călăul, eu incendiatorul romei.