Nu sunt primul care latră la lună
Sau care plânge când e fericit
Care nu ia ce este la îndemână
Sau care de la sine a venit.
Nu sunt eu ultimul care mai cântă
Sau care râde la supărare
Care
mă îndrept cu privirea spre singurul etern pe care îl cunosc,
eternul feminin,
a cărui candoare face piatra să plângă
vara cerul să ne ningă
râurile să curgă la deal
fiarele să doinească
Visam aseară un dulce trai
cum tu închiriai tramvai
spre mine repede veneai
și ne lipeam, doi scai.
Visam cum ești tu croitor
făcând din marele amor
hăinuțe dulci cu dor
gătite pentru
Ultima invenție brevetată de Muza Muzelor
și Stăpânul cerceilor cu pietre petrovschi
- pila pătrată de gânduri -
Instrucțiunile de folosire sunt, după cum veți putea observa singuri, foarte
Ne-am adâncit în noi înșine
sau în alții
ca pâinea caldă în ochii unui om flămând de patru zile,
sau așa ne închipuim
dintr-o sinceră și pură plictiseală
poemele curg
de zici că-i uitat vreun
Stivuiesc oglinzi de caramel, una peste alta,
gigantică prăjitură,
în căldura unui vânt prielnic venit din proprie inițiativă
cu gândul să prindă rădăcini
pe aceste meleaguri românești de care
Priveam pe geamul unei veri nenăscute încă
mi-am făcut curaj
am dat aerul la o parte
l-am despicat așa cum despici perdeaua
ceva mi-a atins căușul palmei înainte de a trece
prin transparenta
Cred că există o legătură între Rai și muzică
pentru că într-adevăr muzica e magie curată
doar un strop dintr-un duet de flori
mă îmbată
și-n starea asta de beție asumată
îmi trece prin sânge o
Diferența dintre romantici și ceilalți
e de avuție,
primul e fericitul posesor al unei uriașe cantități de empatie,
o sensibilitate imposibil de descris în cuvinte,
ce dă naștere unei imaginații
Uăi șî te-am iubit cu așa di mare înfocare
Încât îmi transpira întri chișioare
Doar și mă gândem la tini
și mi se rupe cămeșa di fiicare datî
când ti suiei pi cal
șî ti pierdeai în zare.
Dar
Spre dimineață a răsărit și luna aia a mea
asortată baudelairian cu greața ce mă însoțește
aș vrea să fac o magie ca tu să dispari
să ți se îndeplinească un vis
să primești vreo ofertă
ceva atât
Nu te dezbrăca de haina ta, te rog,
nu încă, mi-e frică să nu mă orbești
cu razele tale de soare, de lună plină,
vorbește-mi, vorbește-mi mult, mult, mult,
să mă obișnuiești cu vocea ta,
cu
Probleme filosofice ridică cuvântul ”dar”
Funcție de felul în care este utilizat
Conjucție , adverb sau substantiv
Uneori înseamnă da,
alteori provoacă neîncredere,
Ca atunci când spui
Îmi
Erau odată, într-un târg, niște tănțici
Care se credeau posesoare de lipici
Cu țoale colorate, uneori chiar asortate,
Niște doamne păreau absolut toate;
Dar vorba bătrânului din poveste
Cel ce
Am în sânge de câteva zile un sentiment de primăvară
nici nu știu cum și când s-a insinuat prin epidermă
și mă face să gândesc altfel și totul să îmi pară
de-o frumusețe nouă, deopotrivă blândă și
Un film
Un personaj negativ
Un zâmbet izvorât din puritatea
unui suflet necunoscător de răutate
Un alt suflet ce n-a cunoscut vreodată
frumusețea și tandrețea unei iubiri
Se încălzește sub
Să nu dezbini niciodată!
Să nu fii roman în acest fel!
Nu știu de te-ai gândit vreodată
Dar dacă dezbinare practici cu zel
Aceeași dezbinare te va dezbina pe tine
Te va împărți în hârtii
de câte ori îl citești pe acest poet cuminte
de-atâtea ori îți năvălesc în minte
uneori chiar poate mai târziu, peste o zi,
poeme ce se vor scrise, ce se vor a fi.
poetul-muză e tipul din care
Iau cuvantul iubesc și-l fac bucăți cu un ciocan
Lovesc cu sete și tot ce reușesc să fac e să-l descompun pe litere
Ii-ului i-a sărit punctul, s-a postat pe tavan ca un ochi magic
și mă trimite cu
Îmi croiesc înalte idealuri doar pentru mine
Adaugând ca într-un aranjament de ikebana
Calități, defecte, orice vreau și îmi convine
Să-mi satisfac spiritual blana.
Dacă tot nu e bine să pui
dacă tot s-au șters cuvintele
voi folosi prilejul de a scrie
ce-mi dictează simțămintele
mie.
depresia spirituală, probemă gravă
al cărei leac îmi e necunoscut
vine de la ridicatul in
Gălăgia exterioară e pentru mine foarte bună
Fără ea n-aș cunoaște exact ce îmi doresc
Mă învață să nu cânt nimănui în strună
Decât atunci când eu însămi voiesc.
De n-ar exista bârfitorii, ar
Să vă iubiți ca chiorii
Să vă treacă fiorii
Până când or venii zorii
Unei noi apocalipse.
Să faceți bani cu carul
Să nu gustați amarul
Să nu vărsați paharul
De vin alb cu miere.
Să fiți
Unii au vise pentru ei,
Ceea ce e perfect normal
Iar alții au vise pentru alții,
Ceea ce schimbă sensul radical
Dacă nu li s-au împlinit lor
Poate s-or împlini unor ființe
Așa că își