Poezia sau ultima fiță în testele pentru aptitudini manageriale
după trei cuvinte nicio idee
lipsă de aptitudini conceptuale și abstractizare
degeaba se dau de ceasul morții cu interpretările
De ceva timp contemplu o doamnă,
nici la domnișoare nu li se mai zice acum decât doamne,
doar demodații mai vorbesc cu domniță și alte
noțiuni, aproape abstracte, pentru tineretul de azi,
cum
Mitul soarelui și lunii
e valabil doar pentru unii
pentru aceia care văd doar o jumătate de cer
o jumătate de poveste, o jumătate de pahar
și tot ei spun cât de trist mai este
să treci prin
Iată, mi-am zis astăzi privind o fetiță
așa arată un suflet gingaș, o inimă inocentă
o conștiință încă divină
Iată, modelul!
Luați o poză cu voi de când erați mici
și vedeți diferența din
Trece luna liniștită pe al cerului albastru
dragostea adevărată-i fie rai, fie dezastru
trece-n carul său de foc soarele scânteietor
și se joacă cu-a lui raze în tăria florilor
trece o
O stare de reverie gingaș planează
peste trupul meu imaginar
mă necăjește ca un fluture - copil
vrea hârjoană, vrea să fie Harry Potter
și asta îmi place la nebunie
O stare de solitudine s-a
Dincolo, am început să găsesc farmecul
acestui cuvânt aproape la fel de misterios
ca o femeie care observă jocul din jur
și găsește că e poetic de-a dreptul și insultător pentru jigodii
să afirme
Eiiii, și uite cum s-a mai supărat
diavolul așa în toată splendoarea sa
pe dracul ăla de copil , Miron,
(de era fată o chema Miruna)
că i-a dat pe față moaca lui de impostor
în toate cele șapte
Of și iarăși of
numai tristețe pe toate drumurile
numai moartea inspiră poeții
numai apocalipsele astea trecătoare
Dar bădia get-beget
din capătul lumii civilizate
din spatele sobei de
Sunt și oameni care nu pot fi iubiți
iar asta nu pentru că nu s-ar găsi cine să o facă
ci pentru că nu se plac ei înșiși
părându-li-se absurd să fie iubiți pentru ceea ce sunt
uneori oglinzile
Imposibilitatea de a judeca
se vădește clar prin tendințele empatice
manifestate și față de unii
și față de alții;
nu m-aș încrede în procesul de discriminare al nimănui
dacă operația în sine se
Blândețea în care îmi imaginez că mă cufund
ca Tom în perna lui cea mare și pufoasă
trece peste mine, cu drag, un înveliș profund
și-mi oferă bucuria de a fi drăgostoasă.
Liniștea a intrat
N-am să ridic niciun fir de praf împotriva ta
dacă nu am putut mișca unul pentru tine
acum să-ți stau în cale ce rost ar mai avea?!
Ești un copil, și tu ca mine gândești prea mult
au fost zile
Ha, te-am prins stând iar cu ochii-n soare
Pândind, vânând aceleași pete solare
Vezi că așa se nasc mari și late confunzii
Și vei crede iarăși în miraje și alte iluzii.
Suntem o specie tare
Sunt senbilități și sensibilități
Unele mai raționale decât altele
Dar deopotrivă toate duc la Roma
Roza centrală, parfum și spini,
Oaza sau deșertul cuvântului iubire,
Multicolor îmbrățișat de
- Ce frumos mai minți matale, coane,
nimeni nu te întrece, sincer zic,
noroc de mine că-s așa cu toane
când cred tot, când absolut nimic.
- Ce frumos cuvânți, matale, duduie,
sincer,
Dați-mi un punct de sprijin și pun universul în mișcare
Voi lua toate lacrimile vărsate de îndrăgostiți
De-alungul veacurilor ce au trecut și a celui care încă ne petrece,
Și le voi transforma
Cred că îmi place de tine un pic
Doar un pic
Mă amuză cum încrunți nasul
Subtilitatea ta evidentă
Contrastul dintre seninătatea ochilor tăi
Ca doi fluturi verzi
Și agitația din spatele
Un surâs dulce o cuprinse pe motăniță,
Pisica lui taică-meu cea mai zurlie,
și-acel zâmbet tipic pisicesc
pătrunse și în motanul de alături
care s-a lăsat și el prima dată atins pe urechi
fără
La început era iubirea
și totul era frumos
nu exista curaj
nici egoism
nici vreo altă virtute-viciu
ființa ce o formau
cei doi îndragostiți
izvor de deliciu
uman înșesit
Așa era
Iubirea iubitei iubitoare de iubire iubește iubirea
iubitului iubitor de iubire
pentru că sunt una;
iubind iubirea iubitei iubitoare el iubește iubirea
sa;
iubindu-l iubita
Am primit o scrisoare de la o veche prietenă
Scrisă după vechiul nostru obicei
Pe foaie colorată, cu modele și plic asortat
Dar când am deschis plicul
Toate literele au căzut și s-au
Am rupt lanțurile tendențioase
ale lui ”știu” și ”înțeleg”
nu sunt știe-tot
grație lui Dumnezeu pentru asta
nici nu știu dacă vreau;
nu înțeleg totul și pe toată lumea
iar asta mi se pare o