Aurora Luchian

Cerne iarna ca din Rai, Cu argint și dor pe plai, Dintr-un cer ce-n buimăceală, S-a trezit cu sprinteneală. Pe fântână și capac, Gemotoace de bumbac, Le așează cu migală, Și prin pomi șirag,

Toamna a venit tiptil, C-un foșnet gălbui, subtil, Răsfirându-și pletele, Târșâindu-și ghetele. Ceru-i guvernat de nori, Care uneltesc sonori, Dinspre est, dinspre apus, Tot seninul i-au

Delicata primăvară, Varsă lacrimi de aseară. Pica-pic pe deal, pe vale, Pe picioarele-n sandale. Udă-i și înfrigurată, O narcisă-nrourată. Și-a puș șoșonei, hăinuță, Și-i dă sfat la

Iar ne părăsiți cocoare Minunate călătoare! Abia parcă-ați apărut Timpul repede-a trecut! Mai ieri v-am văzut venind Cârduri multe, rând pe rând. Astăzi, privesc cu durere, Cum plecați

Zumzăica pofticioasă, Se rotește peste masă, Și pândește farfuria, Făr* să-și spele murdăria De pe tălpi, de pe mânuțe, De pe negrele-i hăinuțe. ”Hm... - își spune pofticioasă - Nu știu ce

Tropa-n goană cu alai, Cornuți, volbure, susai Și scaieții motocei, Ca să nu-și anine-n ei, Doamna Toamnă, tivul fin, Al rochiței din rubin. Fug haotici zici că-i foc! Printre ierburi își

După ce Florar s-a scurs, Înflorind natura toată, Șovăind, plecă-n apus, Distinsă și întristată, De-au doinit mierle-n cor, Cu mult patos, drag și dor. A lăsat dâră de flori Și

Hai, copile, pe coline, Să fugim desculți, voioși, Printre maci firavi, lucioși, Și prin lacuri cristaline! Vino ici, în dumbrăvioară, Unde cântă păsăruci, Mierle, pupeze și cuci, Crezi că-i

Fără simțul rațiunii Ne conduceți țărișoara! Pierzania națiunii... Dați-ne săpun și sfoara! Þară dragă, tu fetiță, Cei cu mintea; o bobiță! Când se-nscăunează jură, Cu minciuni fără

Sub ramuri ce trosnesc scheletic, într-o îmbrățișare dulce, Trec doi iubiți, nebuni de drag, ce văd prin toamna sfâșiată, Beteală presărată-n susur, când pleacă frunza să se culce, Și mă găsesc

Sătul de toane și de fițe, de bani băgați în silicoane, În farduri, fitness și pe fleacuri, în blănuri, deh, ca la cucoane, Și la un pas de-a fi smintit, Adam rosti: "Am obosit și basta!" -Te rog

Iarnă, mintea ți-ai tocit?... Relaxată, a citit Două cărți cu file noi, Despre ger, troiene moi, Vânt cu viscol și ninsori, Admirând pe autori; Ș-ațipi prin perne, lin… Da sări cu un

Chiriașul nepoftit Doctor mare-n chirurgie, Bisturiul nu-și găsea, Căci pitit stătea-n\"chirie\", Chiar în pacienta sa! Propunere Privind peste ochelari Doctorul c-o față acră, Mi-a

Orice omenii-și împart Orice lucrușor. Dar voi păsări ați scăpat Că sunteți în zbor. Totu-n lume e-mpărțit Munți, ape, câmpii. De la lucruri mari la mici Voi nu puteți fi. Fericite

Sunt harnic și ordonat, Eu nu lenevesc în pat. Pe mămica o ajut, Doar din drag, neabătut! Și băieții fac curat. Nu e greu un aspirat, Ori să ștergi praful ușor, De prin orice colțișor. Pe

Vrei să mă colinzi, amore, da în pragul meu e rece, Până pleacă frigul iernii, dorul scade, vraja trece... Nici nu vreau colindul care l-ai cântat și-n alte uși, S-a răcit de mult iubirea, toți

A venit vacanța mare, Iu-huuu! sar într-un picior, Fug la dea, zburd spre izvor, Să iau apă în ulcioare. M-a trimis buni de-o oră, Și cu joaca m-am luat, Și precis a însetat… Uite-o pasăre

Victime nevinovate Umblând după Pokemon, Unul căzu din balcon, Altu-n sâni la o nevastă, Și-l trosni de-i rupse-o coastă. Noroc cu Pokemonul Străbunicul în baston, Hăituind un

-Hei! am apă-n șoșonei, Că un nor cât un ponei, A scăpat din ochiul mic, Lacrimi repezi, pic cu pic! Soarele în colț de cer, S-a ascuns crezând că-i cer Doar o rază, doar un pui, Să m-aline…

Leagănă-mă vânt tomnatic, Peste frunze, aindine, Că străin și singuratic, Nu mai e nimeni ca tine! Leagănă-mă peste lume, Și în transparente zboruri, Să mai scriu vreo cinci volume, Când mă

-Uite-atât de mare-i Ticu! Spuse ridicând bunicu* Brațul drept de-o șchioapă, două, Ar mai trebui să plouă! -Uauuu! mă crește și ploița, Cum face cu garofița? Nu răcesc? Nu-mi curge