Poezie
Garda mioriței
Fabulație
2 min lectură·
Mediu
Ochii îi ard în văpaie,
Îi cad picuri calzi, din gură,
Jinduind lupul la oaie,
O pândește după șură.
Plouă des și lungi șiroaie
Se preling pe blana sură,
Se scutură, se-ncovoaie,
Ar pleca, dar nu se-ndură.
Se gândește-n chip și fel,
Cum să o ademenească,
Și-ar dori șanse și el,
Ca-n Creangă, s-o crâmpoțească.
Se forțează-n dos la șură,
Să își facă chip frumos,
Căci privirea-i rece, dură,
De hulpav și nemilos.
O, zâmbește! Da-i grimasă...
Cum naiba să procedeze?
Ar fi bufon pentr-o "masă",
La știri o să "promoveze"!
-Ce alură de marchiză!
Îngăimă încetinel.
Aș intra dar nu am viză,
Să-ți ofer un ghiocel!
Am și iarbă, un sac mare,
De abia îl car, săracu'!
Pentru tine și mioare,
Vino și deschide țarcu'!
Miala-l iscodi mirată,
Cu ochi umezi, sfioși, blânzi,
Și e foarte derutată,
Nu-i știa pe lupi plăpânzi...
Panicată, cată' sprijin,
La Haiduc care pândea,
Fumând calm, după un vișin,
Ce semn, cu ochiu-i făcea.
Supsă, veni cu frică,
Haiduc o cam "ciufuli":
-Ai grijă pacoste mică,
Lupul nu poate iubi!
Flori, de la un lup flămând?
Fato, ți-a căzut cu tronc!
Te observ toată, vibrând,
De-aia-ți sunt gardă de corp!
Îi șopti ceva... Nu-i glumă!
Oaia se-nroșise tare.
-Să renunț la creața lână,
Doar să fiu seducătoare?!
Și așa dulăul nostru,
O-nvăță pe mioriță,
Cum să-i pice lupul, prostul,
În mrejele-i de pipiță.
Lepădând lâna de-o vară,
Ea rămâne goală-pușcă!
Lupul e sedus, să moară,
Ar sorbi-o ca pe-o dușcă!
-Vino, îmi dai palpitații,
Pipăie-mi inima bună,
(Motor cu mii de turații)
E-n galop ca o nebună!
Fâțâindu-se zeloasă,
Făcându-l să aibă vise,
Lupul topit de frumoasă,
Uitase de ce venise.
Salivează, ar atinge-o...
Pentr-o clipă lângă ea,
Haita toată și-ar convinge-o,
Că e jumătatea sa!
Amețit ca un netot,
De farmecul afișat,
Lupu' s-a cam lins pe bot,
Garda ei, s-a arătat!
N-o văzu de-namorat,
Mioara-l pofti în țarc,
Iar Haiduc l-a sfârtecat,
Rămânând bufon, un drac!
Ca o morală:
Lupi ce tânjiți la mioare,
Azi nu prea sunt singurele.
Vă prăjiți ca și la soare...
Au garda de corp cu ele!
001.176
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 349
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 81
- Actualizat