Închide-ți ochii, iubito,
Și-ascultă-mi suflarea în șoapte
Prin vântul ce-adie între frunze
Și-n lacrima ploii din noapte...
Și mângâie-mi părul, iubito,
Cum numai tu știi că-mi
L-am întâlnit
În prima zi a lumii,
Sublim melanj
De neguri și senin!
Vroiam să-ntreb
-Si nu-I puteam vorbi!-
Ce rost voi fi având...?
L-am așteptat
Și-am căutat întruna
Un semn să-L
A nins un fulg de rouă
Pe-o filă de poveste
Și se simțea,sărmana,
Pierdută-ntr-un castel...
Și-n pacea ce-a urmat-o
Au inceput sa cadă
Lumini de sorți
Și umbre
De morți fără de chin...
Privea
cu nepăsare
lumina ce se stinge
și-i picură
petale
pe ceara din mormânt...
nu l-a văzut...
nici n-a știut că este...
decat a îndrăznit
să creadă intr-un basm...
Privea adânc, tăcutul
și vrut-a mort să fie,
sau viu...nu mai conta...
Să fi avut o mie
de sori
și-un cer de stele,
le-ar fi ascuns departe,
departe de Pamânt,
cum și-a săpat
Aș vrea să-ți simt venirea...
Și-aș vrea să nu te văd...
Aș vrea să fiu cu tine,
Și simt că mă vreau singur...
Aș vrea să fii cu mine,
Să stai..să mă privești...
Să-mi iei durerea-n palmă,
S-o
Când voi înceta să visez
deschizându-mi sufletul
unui necunoscut arzător
voi bate la poarta ce te ascunde
cerându-mă inăuntru..
Atunci...voi începe să iubesc
simțind moliciunea vântului
pe
Topit de un picur de ploaie,
sfâșiat de o aripă de ceară,
luminat de un ungher de noapte
el privea cum căldura
i se prelinge tăcută din suflet...
Știa ca va trăi,
și nu vroia să fie...
ar fi
\"Știi..ți-am adus o floare\"
Îi spuse inocentul
Cu ochii înlăcrimați..
\"Să o ai in grijă zilnic
Și să nu-o lași să moară...\"
----------------------------
Ea nu-o lăsă să moară...
Iar
Spune-mi,de ce nu mă mai știi?..
De ce mă vezi și nu mă simți?
De ce te simt și mă-nfior
De gheața-n care mă alinți?!..
Spune-mi,de ce nu mă mai vezi?!..
De ce nu mă auzi când plâng?!...te
Hoinăresc prin parcu-n amurg,
Cu doar lumina de plumb
Care-mi merge alături, străină...
Iar cerul păgân
Mă privește-nciudat
Închizând intre pleoapele-i surde
Lumina...
Strivesc între
Stânga e dreapta
Și lumina e intuneric...
În dimineața nopții
Și-n viata morții
Te-am urât iubindu-te nebunește
Și te-am alungat chemându-ți numele,
Strigându-te in șoapte,
Îmbrățișându-te cu
Am murit in zori
Cu capul așezat pe-o piatră cenușie…
Nu-mi mai doream decat o vorbă bună
În răsăritul unui biet apus…
Mi-a așezat pe ochii stinși,
Sărutul cel din urmă,
Un nor stingher pe-un
Aș vrea sa plâng,
Când plâng,
Prin ploi
Și nopți de vânt,
Să nu mă vezi...
De m-ai vedea
Þi-ai zice c-a fost ploaia
Ce mi-a udat obrajii
Iar ochii mi-a uscat…
Și te-ai minți ca glasul
În
Se stinge ziua-ntr-un apus de soare…
Aud chemarea trupului ce moare
Răpus de trudă în asfințit de ceas…
Aș vrea să-ți spun, în șoaptă, “Bun rămas!”…
Să te iubesc în ultimul sărut
Și să mă sting
M-am aplecat timid
Spre ochiul tremurând,
Și m-am privit…
Sau as fi vrut să mă privesc
Căci nu m-am regăsit…
Mi-am cautat obrazul
În iazul fremătând,
Și l-am atins…
Dar nu-l puteam
E frig, e vânt şi plouă stins,
Singur în lume şi învins
De-amor,de-o lume făr’de rost
Mă-ntreb amar:să fiu un prost?
Să cred în ce nu poate fi?
Sau să
Şi te-am privit atâta doar…într-un minut…
Ce scurt moment…şi cât de mult
Te-am aşteptat să îmi vorbeşti
Şi să-mi şopteşti încetişor,
Cu glas de
O ploaie-am strâns in pumn
În ochiul înghețat al unui idol in amurg
Și-am aruncat in norii triști
Durerea mea din suflet
S-o sting într-un ecou…
Plângea ascuns in noapte
Un demon al
Nu vreau să lupt cu lumea voastră,
O lume goală de virtuți,
O lume plină de orgolii
Și de avuți și de limbuți…
De morți tăcuți și de pierduți…
Nu înțeleg cum, încă, credeți
Că veți putea,
Nu plângeți pentru mine, cel ce mor,
Nu suspina tu, piept cu dor,
Ci te mângâie c-am plecat
Spre-un loc mai bun, gol de păcat
Și de amar și de dureri…
Nu spun că-am suferit prea mult…
Ziua de
Am vrut să fiu un nesupus,
Am încercat să cred în mine…
Dar m-ați certat și m-ați răpus
Și-ați spus că-i rău să cred în bine…
Ați spus că a iubi-i păcat,
Că moare acel ce nu urăște…
Și-atunci
Din nepăsarea unei amintiri de-o zi
Și din durerea unui an de-o clipă
Am încercat să sper c-ai să revii…
Am vrut să știi că fără tine nu sunt viu,
Că mă topesc, să știi cât ești iubită,
Dar
Dacă nu te-aș iubi,
Aș zice că-i o nebunie,
Din partea ta, să-mi spui că un amor
Neîmpărtășit e un calvar…
Dacă nu te-aș iubi,
Aș înțelege mai ușor
De ce zâmbești atât de trist,
Când îți