Antrei Kranich
Verificat@antrei-kranich
„,,gândurile mele se duc - ca oile la păscut - în nesfârșit”
mi-am atarnat cuvintele dupa gat, asa cum altii isi atarna bocancii, sa nu si-i noroiasca. si de atunci ma plimb incolo incoace, nestiind daca merg inainte sau inapoi. dar merg. nascut '82 kranich zis si andrei ot tgocna (unul dintre orasele de suflet) (tragea dupa ea, rosu, alungit, un caine…
deocamdata raman la commul de mai sus. in plus, ideea de a transforma Biserica in Fratele cel Mare, cu tot valmasagul de ritualuri si icoane si oameni si sfinti, e faina si poate duce departe.
jupan andrei ot tgocna
Pe textul:
„2084 (trei)" de Victor Potra
nop.
uite-ti zic ca e un text fain, imi place persiflarea asta bisericeasca, asa cum mi-au placut si celelalte, imi plac nonsalanta si indemanarea descrierilor, apoi cursivitatea si alte cele cu care nu voi sa te plictisesc.
cu plecaciune,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„2084 (trei)" de Victor Potra
imi place stilul scriiturii, care in plus creeaza un anumit gen de citire.
la inceput sunt prea multi \"lui\". poate s-ar mai putea renunta la cativa.
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„terminalul" de emilian valeriu pal
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Metamorfoza unei știri de senzație și rolul ei în creșterea sporului demografic" de Plopeanu Petrache
ahabar n-am unde era bricheta. gestul a fost atat de masinal si de firesc, incat s-a derulat de la sine. n-a trebuit sa aranjez recuzita. :-)
Pe textul:
„Altă iubire, alt alfabet" de Carmen Sorescu
sunt atatea imagini deosebite incat n-am ce sa citez.
stau pe \"bancile galbene\" si ma gandesc la ce pierd, la ce culeg.
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Altă iubire, alt alfabet" de Carmen Sorescu
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Clătite cu flori de salcâm" de Maria Tirenescu
\"sufletul se întinde pe spate cu mîinile sub cap
sub un cer de duminică după amiază
gîndurile zboară\"
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Climate change" de Corina Gina Papouis
poemul mi-a placut pt ca e intr-un fel pe starile mele. nu stiu de ce am vazut in el un iz macabru, un fel de plecare repetata. sfarsitul e fain, fara acel \"de firma\" e chiar f fain.
la ce as renunta neaparat:
1. \"cântec corul\" (zgarie urechea si e f simplu si mai melodios asa:
\"am oprit din cântec orchestra și corul la mine în piept\"
2. acel \"decorative\" care este excesiv de explicit si complica versul
3. \"arunca copite\"
4. \"mototolul de cârpe care au acoperit cu tristețe\"
acordul e cu \"mototolul\"
5. \"de marca\"- n-am prea inteles eu ce inseamna
in rest, tonalitatea si starea indusa, asa cum am spus, mi-au placut.
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„requiem" de Silvia Goteanschii
totusi trecerea de la trecut, in prima strofa, la prezent in celelalte e putin abrupta. mai ai niste grilimele in aer, iar ultima strofa, prin chiar imaginile faine dar abundente, creeaza oleaca senzatia de sufocare.
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„la mia vita e bella, percepția ta e hidoasă" de carmen nicoara
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Povestea unui om risipitor" de Plopeanu Petrache
romanica noastra se pare ca a avut apogeul in perioada interbelica. apoi si-a revenit, ca dupa orice boala venerica. o istorie de tranzitie nu va genera niciodata prea multe varfuri.
inainte de acea perioada interbelica, n-avem aproape nimic. nu includem cetatile medievale, castelele etc, ele n-au fost opera noastra (cu f putine exceptii), noi mancam mamaliga in afara zidurilor pe-atunci. singura cultura valabila a fost cea manastireasca, si ea incropita, intr-o masura semnificativa, cu artisti bizantini.
asa ca, sa curga banii, sa curga manelele, sa claxoneze touaregurile si sa vanam in continuare ursi. poate romanii nu sunt nascuti cu puterea de a rasturna. obedienta e in oase ca un reumatism. iar daca nu ne convine, nu sarim la gat, ci plecam dezamagiti precum cioran.
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Pune banii jos!" de Victor Potra
\"praguri obosite în parc
cineva le știrbește\"
o tristete apasatoare, prin care o speranta, parca luata in deradere, cheama ajutorul unor moaste multiplicate.
imi place sfarsitul.
cu prietenie,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„po-stare" de angela spinei
la bizantini imparatiile telurice erau transpunerea celei celeste.
azi cerul a coborat pe pamant, printre cainii care se inmultesc langa tomberoane, printre roboteii cu viata trasa la xerox: plecat de acasa-serviciu-intors acasa.
scriu toate astea pentru ca ma simt ca la mine acasa in revolta ta. o respir si o am in oase.
cu prietenie,
andrei ot tg ocna
Pe textul:
„Iisus de apartament confort 1 decomandat" de Cornel Ghica
poemul nu mi se pare incarcat.
e un soi de tandrete in spatele calculelor de atractie, care invioreaza versurile si le simplifica.
andrei ot tg ocna
Pe textul:
„stockholm syndrome" de alice drogoreanu
cu prietenie,
andrei ot tg ocna
Pe textul:
„despre moarte și alte obsesii" de emilian valeriu pal
Recomandat\"fiecare pereche de îndrăgostiți are o zi a ei în care merge la biserică\",
raportarea fiind la pereche
cu prietenie,
andrei ot tg ocna
Pe textul:
„Bună dimineața, te iubesc!" de Carmen Sorescu
ieri mi-a trecut prin gand proza aceea cu stapanul lupilor si ma gandeam ca daca dupa atata timp, mi-a ramas in memorie atmosfera si firul dinauntrul ei, asta e un semn al talentului si indemanarii autorului.
nici de aici nu pot pleca fara sa admir felul in care dozezi evenimentele, in asa fel incat sa il scormonesti pe cititor si sa nu-i dai pace, sa vrea sa umble mai departe prin textul tau, sa dea de firul ariadnei.
in plus am de invatat din expunerea simpla la care ai ajuns, in care picaturile lirice sunt presarate doar atat cat sa incante si sa linisteasca ochiul.
cu prietenie,
andrei ot tg ocna
Pe textul:
„Octombrie fără întoarcere - III -" de Emil Iliescu
de la o zicere generala la inceput, ajungi in a doua parte la o confesiune, de unde acea pendulare inauntru-afara.
totusi, asa cum spunea altcineva, primul vers nu e bine acordat si de acolo si restul poemului.
cu prietenie,
andrei t
Pe textul:
„Bună dimineața, te iubesc!" de Carmen Sorescu
cu prietenie,
andrei t
Pe textul:
„Trei zile la Chișinău" de Doru Emanuel Iconar
