requiem

funestă transpunere,rămâne memoria hainelor desperecheate?
Muștele putrezesc trandafirii de marcă...am citit,nu spun că nu e poezie dar ai poposit la mine cu o curiozitate amară...

am vazut doua texte stand de vorba peste trupul trandafirului-imparat

că primele două strofe ar putea crea o poezie mult mai bună și mai frumoasă, tehnic vorbind.
în schimb, mi-a plăcut tema abordată de tine, foarte interesant.
gata, e la Favorite, pentru primele două strofe :D

mai cred că ai un typo la \"cum putrezesc trandafii de marcă\" - \"trandafirii\" ?

Silvia, vreau acest text și nu mă poți împiedica să-l am!!!
Tu autorul o să sari scandalizată și o să-mi spui că greșesc, că textul e al tău și eu o să surâd sardonic și o să spun, NU. E al meu, al meu, al meu, PENTRU CÃ ȘI EU MOR!!!
Vrei cumva să mă simt văduvit de mirosurile putreziciunii, vrei să nu ănvît de acum moartea, să nu știu ce să fac?

„iartă-mă, doamne, că nu știu ce fac”

Iartă-mă Sivia că nu știu cum se moare, dar poate am să învăț din acest poem pe care ți l-am furat. În schimb te asigur îți voi da lut curat, neîntinat de macarale.
Cu multă prietenie
PP

silvia,
intervenția mea pe text nu-și are rostul
pentru că e o tresărire de imagini, bine plasate,
îmi motivează gestul

felicitări,îndeosebi pentru prima parte!

\"ai tresărit sub mototolul de cârpe care au acoperit cu tristețe
forma ta de căluș și ziua pierdută\"

cu sinceritate,
teodor dume,

Cursivu Petre, de ce o curiozitate amară?
eu aș spune o curiozitate firească, fizică!

dorin cozan
Domnule ciclop, deși cu un sigur ochi, cum se presupune că ar fi ciclopul, ai văzut legătura trandafir-împărat-requiem!
am vazut doua texte stand de vorba peste trupul trandafirului-imparat

Laurentiu Ion
se poate plasa la favorite un text doar pentru două versuri?
era typo, multam, fac corectura

Plopeanu Petrache
iarăși dumneata și eu sunt bucuroasă de aceasta atentie constanta, putem raporta tehnica scrierii la textele tale, să știi
nu voi fi scandalizata, mai mult, am cauta impreuna lutul curat

Teodor Dume
intervenția ta îți are tot timpul rostul pentru ca e vorba de o tangenta in ginduri si în simțire care mă bucură enorm

va multumesc mult de trecere!
cu drag, Silvia

\"gata, e la Favorite, pentru primele două strofe :D\"

:)

pune la favorite măcar ceva din ultimile două strofe că altfel nu am să pot să adorm - chiar nu ți-a plăcut nimic în partea a doua
aceste două părți ale poeziei au sensuri care se întrepătrund
da, Laure Balaure, oricum e mai bine 2 strofe decât nimic
te salut cald

întotdeauna, într-o poezie trebuie să fie ceva foarte bun și altceva bun sau mai puțin bun. așa se echilibrează balanța, zic eu.
mi-am exprimat un punct de vedere, atât.
n-am spus că celelalte strofe nu sunt bune sau că nu mi-a plăcut nimic, dimpotrivă.

la favorite îmi intră toată pagina.

noapte bună!

punctul ăla categoric de la conclusion-resume mă pune pe ganduri
ai fi putut pune o virgulita romineasca ca sa nu ma faci sa cred ca esti suparat
mi-e imi vine uneori dorinta de a tachina ( poetic și numai cu tovarasi buni )
esti pe lista, de asta e importanta pentru mine opinia ta

cu prietenia Sylvie

planific sa continui seria de requieme, să vedem dacă iese ceva

daca o tinem tot asa, riscam sa mergem cu pasi de elefant la offtopic
noapte buna!

\"Iarta-ma ,Doamne ca nu stiu ce fac\"

Sa-i multumim lui IISUS, ca, in afara de mantuire, ne-a lasat si texte de parafrazat, asigurandu-ne, astfel, nemurirea si in viata asta muritoare. Pana la urma, BIBLIA e destul de lunga, de ce ne mai chinuim sa scriem si alte texte, din moment ce o putem parafraza da capo al fino ?
Silvia, cam 20% din ceea ce ai scris merita gandit, dar intraba-te daca e deajuns pentru nemurirea propriului sfarsit.

E hilar sa crezi ca am copiat aici biblia da capo al fino, sau da fino al capo, cuum vrei. O parafrazare ar presupune expunerea unui text într-o viziune proprie care trebuie să fie de obicei mai amplă. Și eu n-am făcut decât o simplă trimitere în miez \"„iartă-mă, doamne, că nu știu ce fac”\" pentru că așa se cerea ideea. Și, nu mă interesează nemurirea sfârșitului, ci nemurirea zilnică. A sfârșitului mă sperie, acest sentiment mă chinuie, și un poet scrie ce gândește, ce simte, ce întreabă...

m-ai categorisit excelent la rezumat, păcat de tine că nu îți împărtășesc punctul de vedere

silvia,
poemul mi-a placut pt ca e intr-un fel pe starile mele. nu stiu de ce am vazut in el un iz macabru, un fel de plecare repetata. sfarsitul e fain, fara acel \"de firma\" e chiar f fain.
la ce as renunta neaparat:
1. \"cântec corul\" (zgarie urechea si e f simplu si mai melodios asa:
\"am oprit din cântec orchestra și corul la mine în piept\"
2. acel \"decorative\" care este excesiv de explicit si complica versul
3. \"arunca copite\"
4. \"mototolul de cârpe care au acoperit cu tristețe\"
acordul e cu \"mototolul\"
5. \"de marca\"- n-am prea inteles eu ce inseamna

in rest, tonalitatea si starea indusa, asa cum am spus, mi-au placut.

cu prietenie,
andrei ot tgocna

Andrei, e binevenit semnul tău. Și observațiile sunt obiective din unghiul tău.

multumesc

Daca citesti cu atentie, ai sa obs. ca nu am afirmat ceea ce spui. Am zis ca PUTEM prafraza TOATA Biblia, nu ca ai fi facut asta. Stii ce nu inteleg eu Silvia? Tu spui :\"un poet scrie ce simte, ce gandeste, ce intreaba...\" Dar DE CE scriem noi? Pentru ca intelegem prea mult din viata si simtim nevoia sa spunem si altora? Sau tocmai pt. ca nu pricepem nimic si avem nevoie de raspunsuri. Din momentce majoritatea poeziilor sunt pline de semne de intrebare, inclin sa optez pt a doua varianta. Si atunci, ce naiba mesaj transmitem noi prin ciufulitele astea de ganduri, cand habar n-avem cum sa le pieptanam?
Cu tot respectul pt. lipsa totala de ranchiuna.