Andu Moldovan

Un poem scris cu oarecare \"retinere\" de parca aici Li se teme sa lase \"presentimentul\" liber de zabala, de teama ca nu cumva armasarul neimblanzit din el (care e ea de fapt), odata trezit la libertate, sa nu mai faca inca un mort. Un poem care mi-a placut cap-coada si l-am urmarit ca pe un armasar arab pe care pariasem multi bani, si uite ca trecu linia de sosire cu o lungime de ultima strofa in fata celorlati, strofa pe care as agata-o cu un bold in manualele de citire la gura sobei, editie revazuta si adaugita dupa viitoarea apropiata glaciatiune cauzata de faptul nedemonstrat, dar absolut cert, ca toate stelele sunt calde dar mai ales deosebit de reci.
Andu.

Eu le-as numi Eminescu. De fapt nu, Hortensia Papadat Bengosu, sau Gabriel Liceanu, de fapt nu, mai degraba Andrei Presu sau Viorel MyPula.
Bobadil.

\"now\'s the winter of our discontent made glorious summer by this son of york\" imi vine sa spun si uite, spun! Un poem care ne vorbeste dintr-o rima interioara, cu versuri departate insa destul de aproape de ceea ce gaseam odata in poemele lui Nichita. Aici insa e altceva. E un ludic bland, asa, ca un fel de basm la gura sobei dulce-amar ca dulceata de post a zeilor. Si imi place aceasta dulceata dulce-amara, pentruca iata, Vasile mi-o trimite impreuna cu o epistola din Arcadia pe care zau asa, mai ca nu imi vine sa o deschid. Poemul meu de azi.
Cu ce vrei tu Ted :-)
Andu.

Uite, re-citesc comentariile (intretimp am vorbit si cu Mat care-ti multumeste Ioana, sper ca ati vorbit pana la ora asta) si constat cu ingrijorare ca s-a cam pierdut din simtul umorului pe aici. Fratilor, asta e site literar sau chat cu scrisori de budoar? Ioana, iti multumesc ca ai spiritul treaz... sclavul matale forever madam!
Pentru unii si altii insa recomand filmul \"Borat\", ca un fel de antrenament. Sarbatoritul oricum, a ras cu lacrimi si in felul asta mi-a multumit si mie un pic care, iata, anul asta nu am fost in stare sa fac ceea ce a facut atat de frumos Ioana Barac.

Da, de data asta un poem care parca mai coboara cu Alice in tara minunilor. Inca ar mai trebui \"scuturat\" din balastul acelor insiruiri aleatoare de epitete care, desigur, compun logosul dar des-compun din pacate, de multe ori, simtirea, emotia. De acord cu Ela si apreciez si eu evolutia ta literara. Te mai citesc,
Andu.
P.S. Nu-mi place \"tigarE\" de ce nu \"tigarA\"? Si corecteaza totsi \"adenalina\".
P.P.S. Mie imi place mai mult \"I got the poison, I got the remedy\" :-)

Prin poemul asta am simtit asa, o boare de stele cazatoare si daca tot veni vorba, cine va avea nesomnul sa iasa la marginea orasului in camp liber maine dimineata pe la patru va vadea Leonidele, poate cea mai faimoasa \"ploaie de stele\" cunoscuta vreodata. In 1966 s-au raportat rate de 144.000 pe ora! Fenomenul e repetabil la un interval de 33 de ani, ceeace a generat de-a lungul timpului numeroase speculatii legate de varsta Mantuitorului si de sfarsitul lumii. As putea sa va asigur ca maine nu va fi sfarsitul lumii dar nu vreau sa ma dau destept :-) Dar va asigur ca, daca prindeti ceva senin, merita. Un spectacol de \"stele cazatoare\" (de fapt, fragmente de coada de cometa) care va va duce cu gandul la poemul Florinei, o sa va intoarceti acasa si, cei dintre voi cu nivel peste 120, o sa-i dati stea (necazatoare) fetii asteia pe acest poem.
Andu.

...m-am gandit si eu ca se va gasi cineva sa injghebe acolo, doua-trei cuvinte de ziua lui Mat (care a fost ieri). Eu i-am scris anul trecut, cu ajutorul lui NuBru poemul \"material rulant\" care a avut o viata destul de scurta, dar plina de aventuri. Anul asta nu m-am mai invrednicit pentruca eu si cu Mat nu mai vorbim, fiind suparati. Mai mult, Mat nu stiu daca stiti, a recunoscut ca de fapt el nu a scris nicio poezie la viata lui, toate poemele publicate fiind plagiate dupa un Amnad-al-Shabat, un poet necunoscut pe Internet de origine din Uzbekistan, chiar la granita cu Kirghistan, primul deal pe stanga, partea mai insorita. Asa ca mi-am zis ca nu ar avea niciun sens sa omagiez un plastograf, si inca ce mai plastograf! Ca dovada, anexez aici un poem in posesia caruia am intrat multumita fratelui meu de arme Zabet Mihai care, dupa ultima incursiune a avioanelor americane in Kirghistan, a recuperat cateva foi pe jumatate arse care contineau acest poem semnat Amnad-al-Shabat si care seamana leit cu ceea ce in mod normal numim stilul \"Matei Ghigiu\" si pe care, aproape involuntar sau nu, incearca fara prea mare succes sa-l copieze si Ioana aici. La naiba, traim intr-o lume plina de plastografi coane Iancule!
Bobadil.

presimtire
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de matei ghigiu [Mat]

era o femeie îmi suna la ușă după miezul nopții
îmi spunea că a venit să mâncăm struguri
scotea din plasa de pânză un iepure alb_negru
sublinia faptul că ar putea fi un melc cu urechi prelungi
dar că nu e așa că se întâmplă fiecăruia să fie altfel
mai ales atunci când nu are de ales
dansa pe balustradă îmi sugea cu ciudă urechile
mă lăsa să o iau de mână
să o port prin încăperile casei devastate de cutremur

eu gândeam că așa nu se mai poate
mă dezlipeam de lucrurile simbolice
încercam să arăt că ne aflăm în interiorul unui sentiment îngrozitor
că ne pândesc subtile plenitudini și multe altele
erau și niște tineri înalți treceau pe holuri rumegând iarbă
tu rămâneai în urmă numărai în gând până la sfârșitul numerelor
mă desenai cu vârful unghiei în aer
mi te încolăceai pe oase ca o iluzie obosită

să nu zici că nu ți-am spus

P.S. La multi ani Matule! Sa ne traiesti cu poezia intru multi ani ca merii ca perii in mijlocul verii! (ma rog, intelegi tu cam cum vine treaba :-)

Eu zic ca daca tot ne-am facut mai nou boieri sa nu mai tot \"felicitam\" un coleg (o colega) care apare pe hartie. Ce tot atatea \"felicitari\" de parca s-a maritat sau a nascut vreo minune de copil? Mai bine sa-l (sa o) deplangem, ca grea soarta il (o) asteapta, zau asa. In ziua de azi, volumele de poezie sunt paria literaturii, iar poetii ultimii golani de pe planeta (vezi cazul Zabet, care traieste de azi pe maine, din mila contribuabilului, iar el nu a publicat inca nimic, tineti cont!). Si uite cum \"ploua\" cu aparitii editoriale, ca doar de-aia exista edituri pe lumea asta unele de nici nu poti sa le zici numele (si eu am vrut sa-mi fac una acum vreo zece ani si sa-i zic Editura Salamalecu dar m-a ras mafia imediat de nici n-am ajuns la Registrul Comertului cu un \"ce ma, te-ai gasit si tu acum sa-ti faci editura? Na, ca-ti dam noi editura de sa nu o poti duce! Daca vrei, pune mana si intai tipareste tu pe goange niste carti d-alea de la baptisti, sau de la penticostali, niste glume d-ale lui Vadim sau niste povesti nemuritoare d-ale lui Vladimir Ilici Iliescu si dup-aia mai vorbim noi!\" Ei mi-au dat, eu am luat si mi-am vazut de treaba mea, ceeace se pare ca fac pana astazi.
Deci, te plang Camelutzo ca ti-ai scos si tu carte, dar nu-i nimic. O sa-i puna Nanu bold in cap si o s-o puna la raft. Dup-aia o sa ne adunam sa facem poze si sa citim din Silisteanu, ca pe asta ne cade mana mereu.
Bobadil.
P.S. Te imbratisez si sa ai grija de tine, mey poeto drago! Si sa ai parte de cat mai multi cititori la lansare. Numara-i si tine-i minte!

Radu, iti scriu aici deoarece presupun ca mai citesti comm-uri la textul asta. Ce s-a intamplat cu data care apare in dreptul comentariilor? S-a busit ceva pe undeva...
Andu.

Nu prea fac asta, dar in cazul lui Rosinante stiu ca este important. Cuvintele lui Vladi sunt adevarate pana la chintesenta. De aceea din pacate poemul este \"decalibrat\" restul textului neavand forta necesara pentru a sustine acest pasaj. As mai renunta si unele epitete, este cam incarcat \"furtuna albastra din pantec\" sau \"iepe roscate\" de exemplu.
Drag,
Andu.

Un poem in forta, parca auzi corul lui Schiller prin pana lui Ludwig \"freude, freude!\" Mai putin \"solo-ul\" din
\"aici sunt toți cei cu epiderma descompusă
de la tălpi până la frunte
neputincioși strâmbi\"
unde, ca sa citez pe Blaga de data aceasta \"o metafora face poezia iar doua o strica\". Salut cu plecaciune aceasta schimbare de stil. Se pare ca, uneori, e bun si răul la ceva :-)
Andu.

... e chiar mai bine decat credeam. O enumerare care nu mai lasa loc de alta negatie.

Ioana in versul \"nu e carul mare nicio galaxie nu e\" ai o mica \"scapare\" de specialitate, ca sa zica asa astronomul de serviciu :-) \"Carul Mare\" este o constelatie, nu e o galaxie, de aceea fie zici \"nu e carul mare nici o galaxie nu e\" (o galaxie fiind deci altceva decat Carul Mare, acestea sunt chestii care, in afara Caii Lactee, care e galaxia noastra se vad doar cu instrumente astronomice, ma rog, in noptile foarte senine de la munte se mai vad cateva, ca niste pete mici-mici si albicioase, prin Andromeda e una mai marisoara de pilda) fie zici \"nu e carul mare nicio constelatie nu e\". Cam atat. Mi-a placut poemul si salut acest stil, fie el nou sau mai vechi \"reloaded\", n-are \"nicio\" importanta.
Andu.

Lasa ca iti trece, Alice (durerea) si ti se va scurta (departarea)!
Astept poeme bune in continuare de la tine si nu ma lua asa in serios pls! :-) Eu cred ca tu ai ceva de spus si recunosc, uneori sunt prea nerabdator cu autorii de la care astept texte bune... cred ca, batrand fiind eu si obosit, mi-e teama ca am sa mor maine si nu mai apuc :-) Acum despre poem... se vede ca este \"simtit\", \"trait\" pana in maduva oaselor... dar logosul lui se impiedica in prea multe detalii care mai mult strica decat ajuta cititorul sa vibreze alaturi de tine. Cursivitatea trairilor din prima strofa nu se regaseste din pacate in corpul median al poemului unde te lasi in voia unui discurs care, de la vers la vers, pierde din forta. Iar aceasta \"pierdere\" se datoreaza (culmea!) unor mici zic eu, detalii. Uite, am sa-ti dau un singur exemplu, asa, cat ma duce pe mintea mintea bobadilica:
Tu scrii asa:
\"ca o fiară încolțită cu 1000 de guri cu 1000 de cozi
și-atât de vulnerabilă
parcă-ar avea un spin în talpă
cum ar fi, pastrand anatomia primei strofe (care mi se pare cea mai reusita by the way) sa zici
\"ca o fiara incoltita DE 1000 de guri CU 1000 de cozi
ATAT de vulnerabila (fara SI) DE parca ar avea un spin in LABA\"
Pe scurt, un poem care mi-a atras atentia de la bun inceput chiar daca am trantit-o pe aia ca nu esti inca in wonderland, Alice. De fapt, nici nu cred ca ti-ai dori sa te duci acolo, asa-i?
Andu.

Cred ca am picat cam ca musca-n lapte in plina forfota sufleteasca a poetului Nairda, cand el simte o nevoie acuta de a inventa cuvinte si de a ni le propune spre rumegare. Marturisesc, n-am intelesc nimic, dar mi-a placut sonoritatea de cafenea middle-age, un fel de \"smoking cafe\" fara tinuta obligatorie. Si pentruca misterul este un animal ciudat de prada care nu ne da pace noaptea sa dormim si noi ca oamenii, am sa inchei cu un citat, one of my favourites: \"dupa exercitiile astea la bara fixa/ imi pui o coroana de laur, care nu sta decat data spre ceafa/ spunandu-mi ca arat prost\"
Andu.

Un poem reusit, iti sta chiar bine si in aceasta forma, mai \"extinsa\", desi se simte prin tot poemul o boare de haiku :-)
Corecteaza te rog \"curcubeiilor\", pluralul este incorect, oricum nu cred ca ar trebui folosit in poezie pluralul lui \"curcubeu\", \"culorile curcubeului\" acopera, cred eu, toata paleta. Apoi la \"ivelisuri\" iti lipseste un \"n\". Te mai citesc si sunt cu mana pe bagheta fermecata, aia care are o stea galbena in varf.
Andu.

Alice, tu nu esti in tara minunilor. Nu inca. Tu scrii asa, ca iti place tie dar sa stii! de aici si pana departe un dumnezeu mananca o bucata buna de paine.
Bobadil.

Cu exceptia primului vers, care nu-mi spune mare lucru in economia poemului, acest text este marturisirea unei profesiuni de credinta, marturisire pe care Ted stie sa o faca imbinand cu pricepere acele \"ingrediente\" care fac din cititor un indragostit trist de atata fericire. Se pare ca metafora \"orei pierdute\" sau dimpotriva a \"orei castigate\" ne urmareste pe amandoi in acest ceas de cumpana cand toti stam \"cu mainile ridicate de parca ne-ar curge sange din nas\". Eu regret ca poeme valoroase trec oarecum neobservate iar altele, mai putin insipirate, poposesc ca un gainatz de porumbel in pagina cu texte recomandate. Se pare ca este o moda mai noua pe aici, pe agonia care (nu pot decat sa sper) poate e doar trecatoare ca orice moda. Eu fac ceea ce simt ca trebuie facut. Ma inclin \"poetic\" in fata acestei alcatuiri de cuvinte si zic sa mai scrii asa sfantule Vasile! Ca va veni si ziua ta si a tatalui meu mort de douazeci de ani si a fratelui meu viu de treizecisiopt pe intai a lui ianuarie a anului nou pe care il astept cu toata speranta din sufletul meu!
Bobadil.

Ce n-am inteles eu este daca aici avem un \"poem pentru Dumnezeu\", o fi bine sau nu ca l-am citit si eu? Mi se pare asa, un fel de gest impudic... Oricum, textul nu l-am simtit defel, probabil tocmai de aceea. Poate pe viitor ar fi bine sa mai scrii Ioana niste \"poeme pentru noi, astia care te citim\" iar pe Dumnezeu sa-l lasi in pacea Lui. Oricum, nu cred ca El citeste poemele noastre, tot noi, muritorii de rand le citim, crede-ma.
Bobadil.

Bine, voi incerca sa ignor aceasta falfaire de vorbe cu care incerci sa ascunzi un fapt atat de simplu si anume ca intri si tu in corul celor care, prin falsele lor identitati pe acest site (si nu e vorba de arta comunitara, hai sa lasam barbologia pentru politicieni!) aduc o jignire celor cu care discuta prin subsolurile textelor. Si asta numai pentru ca m-am saturat de Leonore, Miticovi, Emilii si alte personaje asa-zis literare care nu sunt de fapt decat niste farsori care beneficiaza de clementa editorilor acestui site transformandu-l intr-un balci.
Multumesc pentru atentie,
Bobadil.