E 11:30 p.m. a.c.
Între mine și sfârșitul meu
e o atracție irezistibilă...
o pasăre pusă pe cuvinte
fâlfâie printre amănunte
apoi dispare pe după arătătorul, deget fără scrupule,
al unei
lumina dimineții divulga
așteptarea unei femei
cu ochii acoperiți
în dreptul unui trecător,
Trăgând în piept aerul dislocat de el în grabă,
sorbindu-i posibila poveste
din ritmul pașilor din
Picioarele tânjeau după o fugă,
Fuga după o frunză căzută...
Scoicile-și lingeau rănile
Ascunse-n perle,
Iar toamna, ca moș Ene pe la gene,
Adia ca un regret dulce.
Curgea prin iarbă și
Soldatul fugea înghițind în sec zarea.
Căra trei gloanțe, trei răni adânci
În spate unde trei inimi îl dureau.
Trei gloanțe fugeau pe câmp
Cu fuga unui soldat
Înghițit în sec de zare.
Deseori punctele cardinale
Se rup și se elimină din organism
Ori prin salivă, ori prin silabe.
Cam de o lună sunt în patru perfuzii.
M-am dus la vale!
Perfuzia în două cu Sud și cu calciu
Deja
...de la mâna ta am învățat
Să nu cerșesc iubirea ci s-o smulg...
Oare ești aceeași de ieri?
De anul trecut?
De prieteni?
De adevăr?
Oare de aici înainte
Totul va fi la fel de oricât?
De
AL