fata din imaginea alăturată

anca,
e o idee bună aici și îmi place și titlul dar parcă mesajul cere o continuare
și spun asta pentru că între prima și a doua strofă se observă o fisură. desigur e doar o părere. în rest ai punctat foarte bine momentul ultim...

*mereu port la mine
cele două monede
să le găsească la nevoie
cel ce îmi va închide ochii*

felicitări!
același,
teodor dume,

bine gindit. Mai putin bine redat. Cititorul nu poate patrunde intelesul autorului. Eu am incercat si am sesizat. Dar o explicatie printre e binevenita. Propun un liant.
LIM.

E o fisura, e drept. Sunt constienta. E doar un gand scris pe fuga pentru moment dar voi reveni probabil la ideea asta cu un text mai lucrat. Multumesc de trecerea voastra aici. AZ

... un poem subtil, frumos, rupt la mijloc. Imaginea firului trasat de destin, urmarit inconștient, doza de incertitudine plasată prin acea \"mână tremurândă\" urmată de acceptarea implacabilului e ca răspunsul la o întrebare retorică fără să știi întrebarea. Fată din imaginea alăturată, fă ceva și... umple golul! Fel....ări! (cam așa e !:))