Poezie
Opus Amoris
1 min lectură·
Mediu
Am deschis poarta dintre lumi
cu o privire.
Am pășit desculți în camera
unde timpul e doar o amintire a fricii
de a fi trecător.
Ai întins brațele
și m-ai uns cu liniștea ta
pe frunte,
pe piept.
Suntem două cuvinte
dintr-o limbă pierdută,
Intraductibili.
Fiecare atingere
O parolă care deschide
Toate cele nouă porți,
Poartă cu poartă.
Fiecare oftat,
O incantație.
Eul se topește
și Noi devenim materie,
aur subtil,
spirit fixat în carne.
Fără etichete, fără nume,
doar vibrații
care ne înconjoară ființa.
Perfidă, moartea
Ne va dori trupurile cândva.
Vom ruga o stea,
Să ne însoțească până atunci,
Să ne privească, să ne învețe.
Să nu rătăcim
căutându-ne pe cer.
Ce forță imensă, iubirea.
Dar dacă iubirea
Nu e iubire,
Ci un ritual uitat
Prin care oamenii
Încă încearcă să-și amintească
Cum e să fii Zeu?
Dar dacă iubirea
Nici nu e iubire,
ci un ritual uitat
prin care Zeii
încă încearcă să-și amintească
cum e să fie oameni?
03552
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Amur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Amur. “Opus Amoris.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/amur-vasilian/poezie/14192546/opus-amorisComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OADistincție acordată
mai multe texte în această pagină și îmi place cuvântul cald, sensibil, expunerea lină, calmă. totul devine o revărsare limpede ca o mare liniștită.
m-am hotărât să las aici un semn de apreciere tocmai pentru că sentimentul suprem este privit din mai multe unghiuri de vedere. sunt multe imagini metaforice și câteva sublinieri pe care ar trebui să le fac, dar nu vreau să stric magia întregului.
frumos!
m-am hotărât să las aici un semn de apreciere tocmai pentru că sentimentul suprem este privit din mai multe unghiuri de vedere. sunt multe imagini metaforice și câteva sublinieri pe care ar trebui să le fac, dar nu vreau să stric magia întregului.
frumos!
0
Oare meritam?