Amanda Spulber

Îmi plac, în general, povestirile din lumea satului, iar aici mi-a plăcut și că ai venit cu ceva deosebit. Ce era, de fapt, groapa aceea de nu era voie să iei borcane de acolo? Mi-a plăcut și modul simplu, cursiv și captivant în care ai povestit.

Am observat și unele erori:
Cuvântul țigară articulat este țigara.
Tactu-mare... cred că forma corectă este tac-tu mare de la taică-tău mare. Bine, eu am auzit și pronunția tacto mare, dar de scris cred că se scrie tac-tu.

Ghilimele în limba română sunt așa: „exemplu” (o pereche jos și una sus).

Liniuța de dialog este un pic mai mare decât cratima simplă: —.

Cred că mai lipsea și o căciuliță de la un ă, dar am uitat unde.

Oricum, mi-a plăcut. :)

Și corectează. Ea l-a încătușat pe el. L-a-ncătușat. Plus ce a mai zis Ilie.

Doar să îl pui în valoare. Mi-e greu să explic. Îmi place tenta glumeață, ușor persiflantă, cu un pic de cinism, un pic de tristețe. Dar e greu de spus unde e limita. De exemplu, furourile zburând sunt ok pentru mine, limba în ureche comsi comsa, mâna în brăcinari nope, iar comparația cu flinta perimată. Apropo, ce înseamnă buse? Am uitat să întreb. Sigur, astea-s părerile mele, dar la ritm tot aș mai zice să lucrezi.
Și să nu uit.
Mi-a plăcut imaginea asta
O portocală mare se plimbă leneș printre stele,
Cerbul-Coroană De Argint o linge în izvor,

gustul iubitei era amestecat cu gust de sare.
gustul iubitei se confunda cu-aroma de sare
Sau
gustul tău se amesteca încet cu aroma de sare

sâni de gutui copți, coapsa rotundă, tare …
sâni ca gutuile coapte, iar coapsa rotundă și tare...

oase ale zeilor morți, găoci goale…
oase ale zeilor morți, cochilii goale...

Am ezitat să comentez fiindcă ar fi mult de spus. Încep cu ce îmi place. Îmi place că încerci să vii cu o viziune personală asupra nopții de Sânziene. Nu îmi place că nu ai răbdare să lucrezi versurile. Nu e vorba numai de ritm, e vorba și de diferența dintre senzualitate plus persiflare haioasă și impresia de nu știu cum să spun, exprimare prea directă, cred. Bine, aici poate fi vorba și de gusturi diferite. Până te decizi dacă revii asupra versurilor, mai spun de această mică scăpare: La-ncătușat.

Aș face mici modificări, dar poate nu s-ar potrivi cu viziunea autorului. Oricum, mi-a plăcut.Typo: copsa

să te complici.

trezit încumet basm tăceri să sape.
Nu ar suna mai bine
tăceri de basm încep tardiv să sape?

Sau

un sacru-aduc la liniştii agape
Față de
un sacru-aduc spre-a-nfiripa agape

mi-e nalta slavă încă minionă.
Vs
dar slava-mi este încă minionă

de-un câine zarva de a fi mi-o latră
Vs
un câine zarva de a fi mi-o latră

Nu știu, poate îmi scapă mie ceva, dar impresia mea e că se pierde mult prin forțările astea.

Mulțumesc frumos.

Există continuare? Nu aveți deloc diacritice în text și sunt două mici erori: binențeles (corect bineînțeles) și sadistic (în limba română se spune sadic).

Am aflat lucruri noi. Vă mulțumesc! Aveți câteva mici scăpări în text: la subtitlu dintro
Apoi: dedesupt, Eurpei

Pe a doua nu reușesc să o înțeleg, dar am remarcat și acolo unele figuri de stil frumoase. Bineînțeles că încep cu întrebarea: de ce oxygen în loc de oxigen? :) Apoi spun că mi-a plăcut această idee de întrepătrundere și de progresie/regresie spre o contopire primordială, cosmică. Îmi place în general ideea radicală că dragostea cuprinde în ea întreaga lume. Aș comenta că teoria că ontogeneza repetă filogeneza a devenit de mult timp discutabilă. Aici ar putea fi acceptată pentru scopul discursului liric. Altfel ar fi discutabilă și apa care arde nelăsând urme. Dincolo de aceste observații, mi-a plăcut mult. Typo:nu mai exsistă* imaginea

Pentru că mi-a plăcut dublul înțeles. Aveți o mică scăpare în titlu: dopă.

Am găsit arritmia din V12. Am un spondeu, dar nu pricep de ce nu îl simt nici acum. Mai am mult de exersat. În V1 nu îmi dau seama unde e problema. Despre rime, știu că trebuie să tindem spre unele de înaltă calitate, dar cele la care faci referire cred că sunt de calitate medie, facile sunt cele provenite din flexiuni, diminutive/augmentative sau cele din adjective derivate din verbe/substantive. Hm, cred că dorit/iubit și corole/role ar putea fi considerate facile aici. Mulțumesc mult pentru comentariul detaliat!

Am zis să aflu și eu ce versuri sunt în lumea manelelor. Nu știam mai mult de "buzele tale, două petale", "of, viața mea" și "dintr-o mie de femei n-au niciuna ochii tăi". Fix astea le știam și mă gândesc că sunt foarte populare fiindcă nu îmi amintesc cum le-am auzit. Astăzi, fiindcă tot a fost întâmplarea de la concertul Coldplay, am căutat și am găsit aceste versuri... excepționale:

"Oo, oo, la tine-am abonament / Oo, oo, să te iubesc permanent / Oo, oo, dragoste cu gust de Cola / Mi-ai dat peste cap busola / Sa te mănânc ca pe Ola
Ale, ale-le-le, tu esti fix pe placul meu / Si oricât mi-ar fi de greu, te vreau mereu, gen"

Părerea mea e că textul lui Leonard nu se poate compara cu cel citat, dar părerile pot să difere. Acum după atâta cercetare :)) am rămas cu o întrebare: ce o fi Ola?

Habar nu aveam ce cântă Guță. Știu ceva de "buzele tale, două petale", "of, viața mea" și "să moară dușmanii" sau ceva de genul ăsta, dar nu știam continuarea. Cam la asta se rezumă cunoștințele mele. Așa că am scris "versuri Guță" și, spre surprinderea mea, a apărut un site unde sunt o grămadă. Am deschis câteva, apoi am căutat mai mult, să găsesc unele să poată fi cât de cât comparate. Iată ce am găsit. Am zis să încerc fiindcă vorbește despre artă.

Versuri Esti arta, opera de arta
Nicolae Guta
Refren:
Nici o mie de pictori nici o mie de sculptori
N-ar putea face chip frumos ca al tau
Esti arta opera de arta
Nu poti fi clonata sau falsificata. X2.

Care ochi si din ce tara
Te-a clatit cum am cerut
Cu ce tainica vioara
Acesti mijloc ti-a facut.

In loc de ochi ti-a pus cristale
Si-n locu buzelor doua petale,
Te-a trimis pe aceasta lume
Speciala pentru mine.

Uooo uoooo uooo uoooo uooooooo.

Cat e soarele de mare, in fata ta farmec n-are
Ca tu stralucesti mai tare da
Cand ti-arat eu zambetul se-ascunde luceafarul
Dispare, dispare, dispare.

Nu sunt ochi sa te priveasca
Sa nu se indragosteasca
De frumusetea ta rapitoare.


Scuze că nu mai pun diacritice. Așa am găsit scris. Mi se pare amuzant, dar nu mai vreau să repet experiența. Chiar nu înțeleg unde există termen de comparație. În primul text se vede un joc inteligent, chiar dacă ritmul suferă, iar în textul lui Guță se văd niște banalități, dezacorduri și aiureli cu un ritm chinuit. Dacă poezioare de genul celei dintâi aș vrea să mai citesc, de genul celei din urmă, nu, mulțumesc.

Desigur, acele cuvinte se găsesc în Dicționarul explicativ al limbii române. Vă mulțumesc pentru semnele lăsate la exercițiul meu. Despre legendă ce aș putea spune? Am țintit direct la Zeus/Jupiter. :))

Dar de unde a apărut?

Știm deja că schimbarea e inevitabilă și am aflat cum se stinge o generație: în tăcere, dar tot nu poți opri inima să se frângă.

Mi-a plăcut formula de adresare. :)

Aici cred că sunt mici scăpări:

de locuit şi luna în amurg--->poate ar suna mai bine de locuit CU luna
pe mări ori e cărări de vise, late.--->ori Pe cărări

poveştile din somn că-n mine curg ---> poate ar suna mai bine ÎN mine curg
pupila din cuvânt să-mi se dilate ---> Aici citesc foarte greu "să-mi se dilate". Poate e mai simplu: pupila din cuvânt mi se dilate
Doar părerile mele, desigur.

Chilie