Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

fiul omului

2 min lectură·
Mediu
\"faith






the children of men - alicedrogoreanu2008






_______________________________________________________
eu:

miroase a iminent
mi-ai spus e ceva jos uscat / se apropie

ploaie-mi vine să urlu
odată fumege spargă pustiască ducă-se

tare liniște

parcă uitându-mă fix

ceva un certificat nervos

geam

iluzie
capcana
spaima

aici te speli pe față cu propria ta față


știa
o clipă
mi-a fost rușine

______________________________________________________

biletul tău Ionela:

un preot cu un prunc în brațe sub un castan. un zid de biserică . o fereastră. doisprezece stâlpi de ciment. (I-am numărat :)
e un numar simbolic.Hmmm... Pură întâmplare...?)O stradă. Care nu începe și nu se termină niciunde...
e un tablou desăvârșit.

O privire care a trecut prin ochii tăi până în inimile noastre, cititorii/privitorii/cei cu frunțile aplecate.

o clipă, doar o clipă mi-a fost rușine

______________________________________________________

biletul lui Albert:

Când treci strada e important să-l vezi pe Dumnezeul căzut în praf
Să-ți scoți ochii și să-i întinzi ca pe o monedă de un cent
Iar îngerului de lângă tine să-i comanzi o pereche de aripi noi
La cea mai nouă catedrală din cerul nostru comun.
Dacă reușești să faci toate astea
Cerul se va deschide peste tine și te va înghite ca pe un guvid
Iar acolo unde ai fost tu cândva va răsări din asfalt un trandafir
Ca în poeziile lui Tupac Shakur

_______________________________________________________

biletul lui Mircea Lăcătuș:

tatăl și fiul retrași la marginea fotografiei ca la marginea lumii
privindu-ne de acolo puțin triști puțin îngrijorați
mai târziu el ne va da pe fiul lui în mâinile noastre
asa cum iosif a intrat pe mâinile fraților săi ...alice aparatul tău de fotografiat l-ai fixat direct
pe inimă
așa au făcut toți marii maeștri ai luminii
suntem bucuroși că te afli printre noi

________________________________________________________

mâna lui Adrian:

biletul meu e umbră turbată

da

fereastră


sub lumina inimii copilului

________________________________________________________

Alina

biletul meu e așa:

după ce citești acest bilet, rupe-l.

apoi smulge-ți fața și privește-mă.

nu te apropia mai mult.

_________________________________________________________

biletul Florentinei

în fiecare poză e
fiecare vis în care refuz
să las biberonul
din mână
așa m-ar ține tata în brațe
dacă ar fi tată

ar fi fost singura dovadă
că undeva
cineva...

_________________________________________________________

Agnus Dei - biletul tău Dan


25. A răspuns deci acela: Dacă este păcătos, nu știu. Un lucru știu: că fiind orb, acum văd.
Ev. Ioan 9, 1-38

__________________________________________________________

Ioana Matei

fiul omului e IUBIRE!


0176.528
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
394
Citire
2 min
Versuri
74
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “fiul omului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/1794390/fiul-omului

Comentarii (17)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@albert-catanusACAlbert Cătănuș
o clipa mi-a fost rusine ca am privit in ochii preotului, super poza, alice

si mai ai cate chestii dure de tot care merita evidentiate: certificat nervos + te speli pe fata cu propria ta fata.
frust textul

foarte amical
0
@igor-cladovICigor cladov
pentru mine, fotografia asta e ca o icoană. Tatăl și pruncul. Știi cum te face să te simți Alice? Privirea acestui om... De parcă ai fi acolo pe Golgota și l-ai privi pe mântuitor răstignit. Poate că nu e mustrare în ochii lui. poate că e un soi de milă și de resemnare blândă... și mâna aceea care exprimă atâta tandrețe. am io o obsesie cu mainile :)

Un preot cu un prunc în brațe sub un castan. un zid de biserică . o fereastră. doisprezece stâlpi de ciment. (I-am numărat :) e un numar simbolic.Hmmm... Pură întâmplare...?)O stradă. Care nu începe și nu se termină niciunde...
e un tablou desăvârșit.

O privire care a trecut prin ochii tăi până în inimile noastre, cititorii/privitorii/cei cu frunțile aplecate.

o clipă, doar o clipă mi-a fost rușine.

io îs sărac în cuvinte. dar știu că înțelegi ce vreau să spun.
uneori aș vrea să am la îndemână o galaxie să ți-o revărs direct în creștet.
trec poema asta în ventriculul meu stâng. la recomandate... acilea e locul său.
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
albert
pune biletul

Ionela
știu cum mă face să simt
știu prea bine
altfel nu era aici
0
@albert-catanusACAlbert Cătănuș
Când treci strada e important să-l vezi pe Dumnezeul căzut în praf
Să-ți scoți ochii și să-i intinzi ca pe o monedă de un cent
Iar îngerului de lângă tine să-i comanzi o pereche de aripi noi
La cea mai nouă catredală din cerul nostru comun.
Dacă reușești să faci toate astea
Cerul se va deschide peste tine și te va înghite ca pe un guvid
Iar acolo unde ai fost tu cânva va răsări din asfalt un trandafir
Ca în poeziile lui Tupac Shakur.
0
Distincție acordată
@adrian-firicaAFAdrian Firica
biletul meu e umbră turbată

da

fereastră


sub lumina inimii copilului
0
@dacian-constantinDCDacian Constantin


îmi place mult versul citat. e ca o privire în oglindă cu o mare asumare.

am încercat să-mi imaginez CONCRET cum vine spălatul ăsta, pentru că îmi place să fac astfel de \"exerciții\". și cred că e greu. mai ales să ieși curat din asta. din această curățire dureroasă.

minunată fotografie, alice.
0
@ioana-mateiIMioana matei
intalnirea poetei cu *ceva*...iar fotografia e un corespondent minunat!...incontestabil, Alice, ai ochi de artist!
cu pretuire,
ioana matei
0
@nica-madalinaNMnica mădălina
când foto e ca aici, cuvintele adăugate jenează. pe mine una. indiferent cât de minunate ar fi, la rândul lor. căci apar ca o explicitare a unui ceva oricum autonom prin frumusețe. atât de autonom.
orișicât, chipul e important indeed.
0
@ioana-mateiIMioana matei
cred ca mult mai importanta decat frumusetea, care oricum exista, este intalnirea noastra cu ea, putinta/capacitatea de a o asimila/redescoperi in noi insine...nu putem niciodata sa percepem ceva ce nu exista in noi...cuvintele erau necesare...expresie a trairii poetei intr-un spatiu sacru redescoperit prin ochii lui...fiul omului...

\"aici te speli pe față cu propria ta față


știa
o clipă
mi-a fost rușine \"
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
Adrian
unii-și pun pantofii alții degetele
tu ți-ai pus obsesia

Li
atunci când te speli pe față tot ce vezi e fața ta
tu cu tine
te speli cu tine
curățire dezlipire alipire care e biletul tău Li?


Ioana
cât ești viu , vezi, când nu mai sclipește nimic , ești deja pa


Mădălina
există o delimitare clară între
cuvintele nu sunt corpul fotografiei nici cârja
ale mele, sunt biletul meu pe
ale lor aidoma
după chipul vocea și dorința lor
dacă voiam să pun un poem dintr-o fotografie îl puneam ; am pus un zid
sau un gard cum o fi să fie mai ușor
pentru ceilalți dacă e să nu folosesc termenul de \"voi\"

___________________________________________________________


mi s-a părut mai easy să pun un suport sau un motiv pe care să scrieți, trebuia să mă opintesc cu un zid deadevăratelea și cu markere și cretă?

0
@dacian-constantinDCDacian Constantin


după ce citești acest bilet, rupe-l.

apoi smulge-ți fața și privește-mă.

nu te apropia mai mult.

0
@sophie-polanskySPsophie polansky
nu-mi place blurul de pe ghetute si cred, da, ca ce e dedesupt de fotografie e de prisos.
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
tu ai înțeles de ce e fotografia asta aici?

e un motiv - dedesupt sunt vocile lor fără legătură sau cu
nu vreau să le las la comentarii le lipesc de tencuială


analiză tehnică am pe situri de specialitate blur plantez unde vreau dacă vreau să subliniez ceva cu el etc etc etc etc etc etc
0
@dan-herciuHherciu
biletul meu

25. A răspuns deci acela: Dacă este păcătos, nu știu. Un lucru știu: că fiind orb, acum văd.
Ev. Ioan 9, 1-38

0
Distincție acordată
N-am putut să spun nimic până acum. Căci \"te speli pe față cu propria ta față\", pe mâini cu propriile tale mâini, pe ochi cu proprii tăi... Numai pe sânge te speli cu propriul Lui sânge. Când un preot își ține în brațe băiatul, îl ține în brațe pe Hristos. Asta se vede în ochii lui. Când fostul băiat își va ține în brațe băiatul, atunci îl ține în brațe pe Hristos. Când fostul băiat al băiatului își va ține în brațe... Iar când un fost ultim băiat nu va ține în brațe nimic, ...nu-i va rămâne decât să se îmbrace în poezie.

Poezia pe care i-am dedicat-o tatălui meu, tot preot, nu am pus-o niciodată pe site. Dar când a văzut-o în volum, m-a privit cu ochii pe care eu nu-i voi avea niciodată.
0
@ioana-mateiIMioana matei
fiul omului e IUBIRE!
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
Călin
dar a văzut-o
te are acolo, tu ai privirea lui asta nu se pune pe site și n-o poți da la nimeni
0