AGAlexandru Gheție
Verificat@alexandru-ghetie
pitești
„Când am văzut ce plictisitor e paradisul, am alunecat într-un purgatoriu de întrebări”
Pitești, 1980 - liceul teoretic "ion barbu", pitești - univ. "spiru haret"/ limbi și literaturi străine, bucurești - profesor engleză/română - poezii publicate în "românia literară" (nr 5/2009), "argeș", algoritm literar, etc - premiul II - concursul național de poezie "george suru", caransebeș - "tratamente pentru inimă" - antologie de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
otilia, ma bucut tare mult ca ti-a placut, ca firescul din final \"aduce liniște în suflet\"... Multumesc. Ne mai auzim,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„sărutul lolitei" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextda, multe sensuri aici, in masa vocabularului... pentru un text umoristic, destul de incifrat... Asa ca am sa dau la o parte umorul, cu toate ca am ras de gaina virgina. Dar apoi am citit mai bine \"pe nisip urmele ghearelor și pintenilor/sprintenilor/fugărind\", apoi am fost mai atent la \"un ou/ cat un ochi de bou\", la \"cuibar greu\", la dezacordarea petalei... Ce sa mai, o alergatura aici de la ou la gaina, de la intrebare la nota sol :), mai e si morala... Mai citesc, mai urmaresc si alte comuri. Eu apreciez si umorul fin si ironia si experimentul. Ne mai auzim :)
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„Masa vocabularului" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextstraniul efect al poeziilor dariei... personificari, repetitii, accentuari, enumeratii, metafore, hiperbole, ermetizari, incifrari, diluari... Poezia imi place, are un ritm saltaret fara a pleca din apele sale, doar asa niste valuri mai mari... Am remarcat imaginea scandurilor de singuratate, singuratate care devine lait-motiv aici. O obsedanta singuratate care bate scanduri in oameni, bate cruci, etc... Finalul reusit! Singurul cuvant care nu imi place - \"spasmodic\", cred ca suna mai bine:
\"îți tragi pe tine întunericul. cateva...\". Un text bun!
numai bine,
alex
\"îți tragi pe tine întunericul. cateva...\". Un text bun!
numai bine,
alex
Pe textul:
„scânduri de singurătate" de Daria Darid
0 suflu
Contextnicio unda de speranta, niciun drum dincolo de noi, nicio poarta catre un ceva cat de umil, cum o halta, un popas... O poezie ca un drum. O calatorie prin sine, acolo unde caile sunt tot mai intortocheate, tot mai neguroase. Se intra brusc in corpul textului, se folosesc initial niste conditionale, niste conjunctive spre a se reda aceasta imposibilitate de intoarcere, de eliberare... ar fi trebuit, dar acum e prea tarziu... Finalul e sugestiv, o concluzie limpede, ca o revelatie. In acelasi timp o asumare. Fiinta isi asuma drumul, galeriile, sinele. Cu placerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„căile. înfierate" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexthm... Un tablou tradus in versuri. Am vazut aici marea, pescarusii, malul pietros, am simtit pielea femeii \"întinsă peste oasele bărbatului\", am auzit soaptele nisipului. Nu asta trebuie sa fie si rolul unui tablou? Sa-ti trezeasca toate simturile? Ai reusit aici o trecere minunata de la peisaj, culoare la cuvant, vers. Imaginile, preponderent vizuale, se incolacesc straniu pe respirarea marii, pe soaptele nisipului, pe contopirea mare-mal. Bun!
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„osmoză" de Ela Solan
0 suflu
Contextmi-a placut finalul, intr-o oarecare contradictie cu corpul textului. Intr-adevar se poate spune in multe feluri \"te iubesc\", se poate simti intr-un singur fel. Apoi incepi cu acele degete reci care au poposit pe piele, de care te-ai lepadat, contiunui ca 3 saruturi reusite si imediat o usurinta in a ceda (gratis) oricui, in sfarsit el, pentru ca locuia la parter (aici poate mai trebuie continuat putin)... E periculoasa ideea de aici. Insa ai reusit, cred eu, sa o conturezi bine, cu detasare, naturalete si sinceritate. Mai citesc.
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„cafeaua mi-o beau mereu singură" de Anca Zubascu
0 suflu
ContextVa multumesc pentru interpretari, treceri, semne...
D-na Angela, mereu gasiti cheita, oferiti cuvinte generoase si imi dati totdeauna incredere in a experimenta, a explora noi si noi orizonturi :)
Anca, cred ca esti prima data aici, ma bucur ca ti-a placut lolita, ai observat tare bine rolul repetitiilor, te mai astept...
D-le Sibiceanu, ce sa fac si eu, alerg pe aici, sfidez timpul, ignor noptile, diminetile, iau uneori verdele inchis in roua in buzunar:), mai trec pe la despina, privesc doar cu coada ochiului la amanta scita, in fine, scriu, scriu, scriu... :)
Va multumesc
numai bine
alex
D-na Angela, mereu gasiti cheita, oferiti cuvinte generoase si imi dati totdeauna incredere in a experimenta, a explora noi si noi orizonturi :)
Anca, cred ca esti prima data aici, ma bucur ca ti-a placut lolita, ai observat tare bine rolul repetitiilor, te mai astept...
D-le Sibiceanu, ce sa fac si eu, alerg pe aici, sfidez timpul, ignor noptile, diminetile, iau uneori verdele inchis in roua in buzunar:), mai trec pe la despina, privesc doar cu coada ochiului la amanta scita, in fine, scriu, scriu, scriu... :)
Va multumesc
numai bine
alex
Pe textul:
„sărutul lolitei" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextAm găsit aici imagini reușite, puternice și pline de... rotund :). Am remarcat discursul sigur, fluența. Strofa a două pare un cerc închis, apar o serie de cuvinte din sfera aceasta a circularului: \"cercuri\",\"dans\", \"ghem de înnodat\", \"rotund\", \"ochiului\" ca o imagine a statorniciei, a miracolului-copil răsfățat. Bun! cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„Storul strâns" de Florin Andor
0 suflu
Contextmădălina, mă bucur că ți-a plăcut prima strofă, aveam nevoie de o astfel de părere pentru că mi se sugerase să renunț la ea. Acum va rămâne :)
Mulțumesc,
numai bine,
alex
Mulțumesc,
numai bine,
alex
Pe textul:
„poem fără aripi" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context\"om și ceas\" - cred că aici e miezul poeziei, această raportare esențială om/ceas, pentru că mereu se nasc unul pe celălalt. Și după repetate nașteri, după repetate nopți de insomnie, după ce asculă mereu împreună sunetul salvărilor, întunecoasele faruri ce rup vântul în două (interesantă imagine vizuală și olfactivă), după târșâitul papucilor - bineînțeles că și ceasul are papucii lui - se plictisesc unul de celălalt și se leapădă de sine, practic... O poezie tâșnită din spaima unei noi dimineți care să-și zvârle lumina peste cearșaful singur boțit, din singurătate, dar mai ales din contemplarea tic-tacului ce ne măsoară trecerea. cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„Oriunde un loc ne găsim piatra mea" de Dumitru Mălin
0 suflu
Contexttare natural dialogul ăsta de dimineață... pare o reproducere exactă, nu e nimic exagerat aici. Am remarcat tocmai această lejeritate în a-l expune. Interesantă trecerea de la \"anafură\", \"aghiazmă\" la \"kiwi\", la fel e delicat modul în care bunicul o \"jignea pe mamaie\", bună și încercarea tatei :). Poezia are un ceva firesc, o trecere lină prin dimineți de familie. cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„Arcana a III-a. Doamna mamă" de Dragoș Vișan
0 suflu
Contextcat de frumoas si cat de simplu se poate ajunge uneori prin versuri la frumuste... trebuie ceva sensibilitate, ceva originalitate, ceva naturalete, ceva curaj, ceva, ceva, ceva... Am remarcat aici imaginea din primul grupaj, aceea plutirii deasupra unui \"galion cu echipajul decimat de holeră\" si legatura care se face imediat, in strofa a dpua, atat cu titlui, cat si cu galionul. Interesanta dorinta aceea de explozie, de aruncare in aer ce sparge orice fereastra, orice tipar, orice obstacol in calea iubirii... Tainic&fin... cu placerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„singura piele" de Adriana Lisandru
Recomandat0 suflu
Contextdragos, multumesc mult pentru timpul petrecut aici, atat de aproape de zidul acela, ai vazut tare bine... Asa e, sunt copiii-infractori... Era un profesor de relige pe la scoala unde predau si nu era zi de la dumnezeu, sa-l parafrazez, in care sa nu ne aminteasca faptul ca universul copilariei e mult mai negru, mai sumbru, mai CRUD decat cel al adultilor... Nu-i dadeam dreptate! Mereu!. Me mai citim,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„poem fără aripi" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextAm gasit aici niste imagini reci, sigure... Pacat ca textul se lungeste inutil, pacat ca nu are unitate. As incepe textul de la doamna mea..., trebuie mai multa grija cand postezi, mai multa grija la conturarea imaginilor, a starilor. Incearca sa citesti cu voce tare. Modifica, scoate, re-scrie un text. Trasezi niste linii fine, delicate uneori, imi place acel \"Doamna mea se destinde/în halatu-i negru mortuar\"; \"Devorez doamna ,/raiul aburilor de damă\" - suna firesc, cursiv. In concluzie, ai talent, munceste sa treci de tine, lumescul :) Te mai citesc
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„sorb,inspir,devorez" de Danila Mihai-Alexandru
De îmbunătățit0 suflu
Contextcurios, tocmai citeam poetica basmului romanesc, lucrare bine structurata si documentata, ma gandeam ca pentru mine creanga exista doar prin al sau harap-alb, ma gandeam ca ar trebui sa aprofundez putin lecturile dintr-un povestitor neglijat, da, la asta ma gandeam citind eseul tau... cand te si gasesc pe ciocolata topita :) Multumesc pentru trecere, ma bucur ca ai gasit aici un text \"simpatic\", asta s-a si dorit... Ne mai citim!
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„crema lui heidi" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextva multumesc pentru semne, treceri...
Gabi, nu stiu daca e neaparat o durere mare, dar poate fi interpretat si asa... daca femeia care vine nu e aceeasi cu cea care scrie un bilet... de adio. Atunci limba se taraste catre trecut si da, o durere mare :)
Mihai, prima data aici, bun venit! Ai dreptate, \"Căldura excesivă trezește idei excesive\" :) te mai astept
D-na Angela, multumesc pentru interpretare, mi-a placut acel \"alexandru ghetie-gourmandise\", ce sa mai spun, mereu cititi acolo unde trebuie, va mai astept in universul ciocolatiu heidi :)
numai bine,
alex
Gabi, nu stiu daca e neaparat o durere mare, dar poate fi interpretat si asa... daca femeia care vine nu e aceeasi cu cea care scrie un bilet... de adio. Atunci limba se taraste catre trecut si da, o durere mare :)
Mihai, prima data aici, bun venit! Ai dreptate, \"Căldura excesivă trezește idei excesive\" :) te mai astept
D-na Angela, multumesc pentru interpretare, mi-a placut acel \"alexandru ghetie-gourmandise\", ce sa mai spun, mereu cititi acolo unde trebuie, va mai astept in universul ciocolatiu heidi :)
numai bine,
alex
Pe textul:
„crema lui heidi" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextam vrut sa las un com aici si mai devreme, dar de pe telefon mi-a fost imposibil. Ok, mi-a placut acest poem al asteptarii, am remarcat si am zambit la imaginea acelui portar de incredere, rabdator, meloman, cunoscator... el singurul stie ca dincolo de poarta vor trece toti, deocamdata e o lunga monotona asteptare agravata de lipsa lacrimilir, trairilor, sentimentelor... ci placerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„poarta" de ioana negoescu
0 suflu
Contextpoezie se caracterizează prin naturalețe și concentrare... se pleacă de la eterna lumină, ca o reveleție a faptului că între cele două ființe e o contopire deplină, totală - \"că tu ești și eu\". Cuvintele își pierd rolul, comunicarea între suflete se realizează undeva într-un spațiu ideal și tot ce conteză în lumesc e insuficient, pentru că \"voi fi/dincolo de cuvinte/motiv/de iubire\". Finalul aduce ceva din puritatea cerului și inocența copilului mângâind sânul. \"Intre un ieri și-un azi suntem noi\", ca și cum între principiile contradictorii s-ar afla mereu eu/tu. sau mai bine eutu... cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„Intre un ieri și-un azi suntem noi" de Maria Prochipiuc
0 suflu
Contextcurățenia de primăvară e sinonimă cu purificarea versurilor... O idee jucăușă, bine conturată, versurile sunt simple, iar registrul se păstrează până la final. Am remarcat în special:
\"voi developa
și toate clișeele
în laboratorul poetic
noaptea când zefirul
hoinărește magnetic
printre holograme sufletești\"
cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
\"voi developa
și toate clișeele
în laboratorul poetic
noaptea când zefirul
hoinărește magnetic
printre holograme sufletești\"
cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
Pe textul:
„despre ce să faci cu poemele, primăvara" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextsunt mulți termeni care ne duc cu gândul la \"o dușcă\", e \"terasa\" din titlu, \"vie vița\", paharul, setea, vinul, găleata... La fel apar o serie de comparații reușite, asemeni celei cu un iisus sfidând cerul. Este aici probabil un lirism ce curge dintr-un pahar scos tocmai din adâncul mării negre, de acolo de unde se așteaptă vița de vie să se dilate ca peștii, este un efect al sufletului-vin și al trupului-găleată acest vis de toamnă (acum se coc strugurii, nu?), această terasă cu Minobalaur... Mi-a plăcut modul în care se conturează stările de aici, la fel imaginile, vraja, visul... Cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
numai bine,
alex
Pe textul:
„terasă cu Minobalaur" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context