Poezie
poemul pe care ți-l spun mâine
2 min lectură·
Mediu
după ce ți-am citit mail-ul am început
să-mi exersez semnătura pe coperta aia groasă/
lucioasă de la hai să furăm pepeni
o buclă două bucle un a un g
apoi suișuri și coborâșuri
un fel de electrocardiogramă
și linia dreaptă apoi
linia vieții din palmă, îmi spun
nu știu cum să-ți explic
viața mea e o cameră goală în
care ecoul joacă rol de tavan/
fereastră și zid. uneori joacă
și rolul tău, cris
la oră copiii mi-au vorbit de un drum
cu motocicleta prin livada cu nuci
fără miez eu am zâmbit
și le-am aruncat în poveste
prințul de ciocolată
mâine o să-ți scriu și poemul ăsta
o să-l postez și pe agonia
la poștă nu mai lucrează nimeni acum
iar mess-ul/ mail-ul îmi deformează
caracterele
ca să știi, îți scriu cu monotype corsiva de 13
așa, în caz că apare vreo siluetă din afară
care să-i strângă marginile
tu vrei să scrii cel mai lung poem
eu vreau să-ți dau poemul de mâine peste
o vreme/ doar așa/
să aștepți. pentru că așteptarea e
singurătatea care leagă noaptea de zi
tot mâine programez o insomnie feroce
proiectez o cărare de la pământ la cer
te aștept să levitezi puțin
puțin peste două mii și ceva de ani
eh, ca să nu uit
în poemul pe care ți l-am spus azi
citește, te rog, ultimul vers așa
dumnezeu te iubește, femeie
043.939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Gheție
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 232
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Gheție. “poemul pe care ți-l spun mâine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13976380/poemul-pe-care-ti-l-spun-maineComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
știu, lavinia, eu îți mulțumesc de efort...
mai știu că trebuie păstrate de aici 10-15 versuri, doar că mi-e greu acum să tai. sau poate că nu știu ce... În fine, de n-a fost chiar rău, e ok :). Mai treci...
numai bine,
alex
mai știu că trebuie păstrate de aici 10-15 versuri, doar că mi-e greu acum să tai. sau poate că nu știu ce... În fine, de n-a fost chiar rău, e ok :). Mai treci...
numai bine,
alex
0
viața mea este o cameră goală în care ecoul poartă numele tău
mâine iți voi scrie un poem cu drum prin livada cu nuci
tu cris
vrei cel mai lung poem
ca o așteptare
ca o singurătate strânsă între noapte și zi
de mâine voi avea insomnie
pe cărarea de la cer la pământ
pot astepta sute de ani
să-ți spun
dumnezeu e un fel de bărbat
femeie
mâine iți voi scrie un poem cu drum prin livada cu nuci
tu cris
vrei cel mai lung poem
ca o așteptare
ca o singurătate strânsă între noapte și zi
de mâine voi avea insomnie
pe cărarea de la cer la pământ
pot astepta sute de ani
să-ți spun
dumnezeu e un fel de bărbat
femeie
0
:) ai citit frumos, lavinia. schimbă mult, ce-i drept, mesajul, dar e ok. când voi lucra pe text voi ține cont cu siguranță de părerea ta...
alex
alex
0

mi-a fost oarecum dificil sa mă tin după tine, m-am simțit ca-ntr-un labirint al cuvintelor alungite.
dar, n-a fost chiar rău :)
lavinia