Poezie
i’m lovin’it
poezie?
2 min lectură·
Mediu
“aruncă aici
agenda încărcată stresul telefoanele problemele laptopul graba”
mirosul plăcintei coapte în casă
vara când te-ai urcat prima oară pe cal
îi mirosea coama a cimbru sălbatic
și-a soare
ploia de toamnă de la prima-ntâlnire
aruncă aici tusea bunicului cireșele din grădina vecinului
oamenii care te-au iubit cei pe care
n-ai avut destul timp
să-i iubesti
*
“genul programului: comédie.
se recomandă vizionarea lui de către copiii sub 12 ani doar împreună
cu părinții
sau familia.\"
orfelinat.
pom de crăciun.
doamnele
îi aduc pe copii de mânuță.
un bărbat
mare
mare
îmbrăcat tot în roșu
lângă el altă doamnă zâmbește frumos
îi împinge pe rând către omul în roșu
el le dă un pachet
doamna miroase cumva
altfel
bun
un cântec
un cântec copii
dragi copii
omul roșu vă ia-n brațe pe toți
vă iubește pe toți
omul roșu e mare
omul roșu e blând
un puști cârn se ascunde în spatele
omului roșu
scoate din pachet o portocală
o mângâie o învârte îi râde
mușcă din ea cu toată gura lui știrbă
îi dau lacrimile
pieptul îi crește cât un balon în care sufli până ce
te cuprinde înecul
își șterge obrajii
și înghite
încet
pomul clipește spre el cu o mie de ochi larg deschiși
*
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
se foiește pe canapea
mama privește atentă ecranul
tata citește o revistă și notează grăbit
ceva
foarte foarte interesant
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
se gândește
ce bine ar fi dacă ceasul s-ar putea transforma
într-un tren
*
un prim plan cu doamna aceea frumoasă
veniți copii facem fotografii
haideți zâmbiți e crăciunul sunteți minunați
minunați
micuța Maria s-a ghemuit pe covor
cu pachetul în brațe
icnește
își suge un deget
nimeni n-o șterge
la nas
*
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
cere o cola și-un sandvich
dă sonorul mai tare și schimbă canalul
un film
cu femei
un film
cu fantome
un program cu doi domni încruntați
concert de manele
desene cu ninja
pereții
se închid peste el
ca o chiflă uscată
agenda încărcată stresul telefoanele problemele laptopul graba”
mirosul plăcintei coapte în casă
vara când te-ai urcat prima oară pe cal
îi mirosea coama a cimbru sălbatic
și-a soare
ploia de toamnă de la prima-ntâlnire
aruncă aici tusea bunicului cireșele din grădina vecinului
oamenii care te-au iubit cei pe care
n-ai avut destul timp
să-i iubesti
*
“genul programului: comédie.
se recomandă vizionarea lui de către copiii sub 12 ani doar împreună
cu părinții
sau familia.\"
orfelinat.
pom de crăciun.
doamnele
îi aduc pe copii de mânuță.
un bărbat
mare
mare
îmbrăcat tot în roșu
lângă el altă doamnă zâmbește frumos
îi împinge pe rând către omul în roșu
el le dă un pachet
doamna miroase cumva
altfel
bun
un cântec
un cântec copii
dragi copii
omul roșu vă ia-n brațe pe toți
vă iubește pe toți
omul roșu e mare
omul roșu e blând
un puști cârn se ascunde în spatele
omului roșu
scoate din pachet o portocală
o mângâie o învârte îi râde
mușcă din ea cu toată gura lui știrbă
îi dau lacrimile
pieptul îi crește cât un balon în care sufli până ce
te cuprinde înecul
își șterge obrajii
și înghite
încet
pomul clipește spre el cu o mie de ochi larg deschiși
*
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
se foiește pe canapea
mama privește atentă ecranul
tata citește o revistă și notează grăbit
ceva
foarte foarte interesant
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
se gândește
ce bine ar fi dacă ceasul s-ar putea transforma
într-un tren
*
un prim plan cu doamna aceea frumoasă
veniți copii facem fotografii
haideți zâmbiți e crăciunul sunteți minunați
minunați
micuța Maria s-a ghemuit pe covor
cu pachetul în brațe
icnește
își suge un deget
nimeni n-o șterge
la nas
*
Cosmin (sau Bogdan sau Ionuț sau Vlăduț)
cere o cola și-un sandvich
dă sonorul mai tare și schimbă canalul
un film
cu femei
un film
cu fantome
un program cu doi domni încruntați
concert de manele
desene cu ninja
pereții
se închid peste el
ca o chiflă uscată
0125.674
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 343
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 85
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “i’m lovin’it.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/1810046/im-lovinitComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"armonia\"
scuze
scuze
0
...instelarea unui text pe care nu prea stiam cum sa il cataloghez!
i partea a doua a textului am incercat sa redau ceea ce vede (si cum vede) un ochi de copil - de aceea am crezut ca este mai bine sa evit imagini mai taioase sau mai vulgare.
si apoi, sa reunoastem, eu nu prea am experienta in ce priveste \"poezia realului\"...
multumesc pentru com si \"medalie\", Vasile.
i partea a doua a textului am incercat sa redau ceea ce vede (si cum vede) un ochi de copil - de aceea am crezut ca este mai bine sa evit imagini mai taioase sau mai vulgare.
si apoi, sa reunoastem, eu nu prea am experienta in ce priveste \"poezia realului\"...
multumesc pentru com si \"medalie\", Vasile.
0
-in partea a doua a textului;
-sa recunoastem.
asa e cand postezi inainte de a te trezi.
-sa recunoastem.
asa e cand postezi inainte de a te trezi.
0
Din punctul meu de vedere, imi place felul in care ai structurat textul, atmosfera e faina, ritmul bine sustinut. Pina la un punct. Tot in opinia mea, faza cu coca cola si sandvichul putea sa lipseasca pentru ca arunca textul in comercial. Oricum, tu de regula nu tii cont de sfaturi si nici eu nu sint in masura sa le dau. In ansambul un text care mi-a placut.
0
vroiam să scriu ceva despre Cartoon Network și despre asaltul comercialului asupra inocenței noastre calde... azi am văzut textul tău, și m-am liniștit, ai descris atât de bine... imaginile de aici îmi sunt cu atât mai puternice cu cât sunt conturate scurt. O tușă foarte energică. Dramatism prin conflict între simboluri ale două lumi. Eu cred că e bine venit sandvișul și cola, acolo, deși poate taie din ritm, dar mi-a spus într-un rând toată povestea agresivă a unei lumi care funcționează pe bază de reclamă. Și e plin de asemenea miniaturi textul tău... Un poem de înstelat, într-adevăr, și poate chiar mai mult...
Cu încântare, Victor
PS. Un typo la început: \"telefonele\"
Cu încântare, Victor
PS. Un typo la început: \"telefonele\"
0
adriana,
la un poem înstelat nu prea ar fi multe de spus. el (poemul) respiră ușor sub greutatea cuvintelor care vin să împlinească, să mulțumească și să dăruiască.
plăcut întregul dar vin cu o stea de suflet în mod deosaebit pentru comparația din final
\"pereții
se strâng peste el
ca o chiflă imensă\"
felicitări!
cu sinceritate,
teodor dume,
la un poem înstelat nu prea ar fi multe de spus. el (poemul) respiră ușor sub greutatea cuvintelor care vin să împlinească, să mulțumească și să dăruiască.
plăcut întregul dar vin cu o stea de suflet în mod deosaebit pentru comparația din final
\"pereții
se strâng peste el
ca o chiflă imensă\"
felicitări!
cu sinceritate,
teodor dume,
0
Emilian, m-ai suparat! :( Cum adica nu tin cont de sfaturi? hai sa nuantam, cam asa: nu tin cont intotdeauna de sfaturi. ok. acum e mai bine. :)
Insa ma bucur ca ti-a placut aranjarea - ma temusem ca alternanta planurilor poate obosi.
multumesc, aparitiile tale sunt mereu un fel de copac inflorit in noiembrie.
Victor,da, tu ai descifrat intentia acelui vers pe care Emilian il considera in plus. Incep sa astept ingrozita ziua in care vom ajunge sa facem reclama la dragoste...
Teodor, am prins steaua din zbor, o asez la fereastra, multumesc.
Insa ma bucur ca ti-a placut aranjarea - ma temusem ca alternanta planurilor poate obosi.
multumesc, aparitiile tale sunt mereu un fel de copac inflorit in noiembrie.
Victor,da, tu ai descifrat intentia acelui vers pe care Emilian il considera in plus. Incep sa astept ingrozita ziua in care vom ajunge sa facem reclama la dragoste...
Teodor, am prins steaua din zbor, o asez la fereastra, multumesc.
0
eu am intrat special pentru poema asta. asta inseamna ca mi-a placut foarte tare
pendularea intre real si lumea interioara (adica tot un soi de real caruia am reusit sa-i punem un zid in fata), intre naiv si melancolie asumata, ritmul sustinut, distantarea si implicarea in acelasi timp.
nu sunt lamurita cu \"pereții /se strâng peste el/ca o chiflă imensă\" pt ca as finaliza poema inaintea lor, pe de o parte pentru a ma lasa sa simt peretii cum se strang si peste mine, pe de alta parte pt ca peretii care se tot strang a devenit deja cliseu..camera asta in care ajungem brusc claustrofobi..hmmm
ii gasesc insa sens prin chifla (trebuie si imensa?) pt ca ma duci din nou spre titlu...comercialitatea (?!) sentimetelor, trairilor, fast-foodul in care traim
imi place pt ca azi am fost un cosmin si o marie in acelasi timp.
pendularea intre real si lumea interioara (adica tot un soi de real caruia am reusit sa-i punem un zid in fata), intre naiv si melancolie asumata, ritmul sustinut, distantarea si implicarea in acelasi timp.
nu sunt lamurita cu \"pereții /se strâng peste el/ca o chiflă imensă\" pt ca as finaliza poema inaintea lor, pe de o parte pentru a ma lasa sa simt peretii cum se strang si peste mine, pe de alta parte pt ca peretii care se tot strang a devenit deja cliseu..camera asta in care ajungem brusc claustrofobi..hmmm
ii gasesc insa sens prin chifla (trebuie si imensa?) pt ca ma duci din nou spre titlu...comercialitatea (?!) sentimetelor, trairilor, fast-foodul in care traim
imi place pt ca azi am fost un cosmin si o marie in acelasi timp.
0
onorata. :)
acum, cat priveste finalul: da, ai dreptate, adjectivul poate fi dat jos...iar \"se strange\" poate fi inlocuit cu \"se inchide\"; pentru ca, asa cum ai observat, nu catre calustorfobie faceam trimitere acolo, ci catre fast-food. O sa modific, dupa ce decid cum fac cu epitetul nastrusnic.
multumesc pentru comentariu, mi-a fost util.
sper sa te mai determin sa intri.
acum, cat priveste finalul: da, ai dreptate, adjectivul poate fi dat jos...iar \"se strange\" poate fi inlocuit cu \"se inchide\"; pentru ca, asa cum ai observat, nu catre calustorfobie faceam trimitere acolo, ci catre fast-food. O sa modific, dupa ce decid cum fac cu epitetul nastrusnic.
multumesc pentru comentariu, mi-a fost util.
sper sa te mai determin sa intri.
0
eu cred ca McDonad\'s-ul asta isi tine paharul cu gura in joc...:)
multumesc pentru semnul de lectura.
multumesc pentru semnul de lectura.
0

totuși, „poezia realului” suferă oarecum, nu reușește să sugereze suficient acea distanțare de ordin superior și nici implicarea, iar inserturile publicitare nu au forța necesară, nu sunt nici suficient de speculativ-naive, nici suficient de vulgare (d.p.d.v mediatic, desigur).
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu