Adriana Giurcă

un text bun, fara fite, cu trimiteri la plimbare prin firescul lucrurilor, asa cum e el-cu iubiri, cu distante, cu trufia nelipsitului domn Pa

cateva typo (și să ne ne trăim)(a-I simnți )(și eu ce ar rebui să spun), un text scris cu furie, revolata e sincera, o simt, dar atat...
\"Înainta călătoria noastră -
Pașii se apropiau fără să știe
De ciudata Răscruce a Ființei -
Eternitate numită - Vecie

Tăcerea devenea deodată solemnă -
Pasul în neștire drumul își urma -
Orașe îndărăt - și pînă la răscruce
Pădure de morți se-ntindea -

Nădejde de întoarecere nu mai aveam -
În urmă - zăvorît Drumul - greu -
Flutura înainte Albul Veciei
Și-n fiecare poartă sta Dumnezeu\"

Emily Dickinson

Stii ca mereu aleg un vers din textele tale. Sau el ma alege pe mine. Nu mai stiu. Cert e ca intr-un punct rezonez mult cu ceva anume din . Astazi a fost: \" cum creste iarba printre cruci tot astfel eu. \"
Scrii cu sinceritate Dana, si nu pot sa nu recunosc ca ai trairi autentice pe care le dezvalui si invalui in aceeasi masura. Citit, placut, strans intre ochi versul.
Cu drag

Si inca bine.
Ai un umor spontan si inteligent, cu care nu poti da gres.
Mi-a placut si ce-i dedicasi lui Pacala sau cainelui (aici sunt nesigura) si trilulilu asta pe care parca-l cunosc de undeva.
Sa nu ma spui ca am ras sincer si sanatos, in acelasi timp ingaduitor si cu drag.
Trecerea mea prin textele astea nu este pur si simplu intamplatoare.
zambet Liviu

\'\'e aiurea de-aș ști cît mi-e dor de vietatea unei îmbrățișări\" ...
\"dar nu știu
și asta e deocamdată bine\"

\"cîtă neghiobie de sublim
în zilele noastre de joye de mourrir\"

iti pastrezi stilul original
tot timpul am impresia ca scrii usor amuzat de propriile umbre

Trecut pe-aici prieten drag

Ma bucur mult ca am putut ajunge si ca mai cunosteam din personaje. Magarii nu i-am vazut dar mirosul de mici m-a izbit cum am intrat. Bine ca s-a nimerit asta si nu varianta din fundul curtii. :))
Cartea- am inceput s-o citesc pe agonia si recunosc ca merita lectura. Personajele sunt senzationale, am selectat vreo doua cu care poti scoate inca unul doua volume. Iti recomand in acest sens sa stai cu ochii pe nepotul lui Sandel. Baiatul are o inocenta nativa si exista niciun risc sa si-o piarda vreodata. Ai putea aduce Rosiorii in cartea recordurilor la capitolul perle pe cap de locuitor. Acu nu stiu cati locuitori are el, Rosioriul, dar, cu siguranta, baiatul promite. Povestea cu mandarinul si roaba e bestiala. Umor adevarat, inteligent, in contrast evident cu personajul. Iar cu Becali, ce sa zic, m-ai lovit! Eu am cosmaruri ca, avand in vedere procentul de oameni cu nivel de gandire cam cat al mnealui, ne trezim naiba cu el presedinte. Si pentru ca dauneaza grav societatii(adica asa, cam ca la Bicuta, in loc sa consume produse de la Sfanta stana, stau cu ochii zgaiti prin carti pe pereti si pe ecrane) scoate el si inteligenta in afara legii. Cu intelectuali cu tot. Bat in lemn.
Cat despre Getuta, eu personal as fi dotat camionul cu o bucata dama in loc de butoaie cu vin si as fi bagat-o pe soferita prin vreo padure , cat sa-si aminteasca de luna de miere . :))
Despre Bicuta nu mai zic, e un personaj care face toti banii. Si ca veni vorba, cinsteste-l si pe mnealui cu un coniac, ca ti-l vinde mai tarziu. Ca si patronii au drepturi. :))
Despre restul o sa mai comentez cand termin de citit, dar ideea e ca mi-a placut mult.
Ma bucur ca te-am cunoscut si m-am convins ca pe unii ii face mama frumosi, galanti si destepti.
Ma bucur, de asemenea, ca i-am cunoscut si pe alti autori, toti dragi, toti oameni din care citesc cu placere la orice ora. :)
Am un singur regret. Ca nu am ramas mai mult. Dar asa e cand pleci cu olteni la drum. Astia sunt repeziti din fire. Si cand aud discursuri politice si mai au si teme de facut la matematici... :)))

Stiu si eu ca era in plus, dar am scris intr-o zi... cu umbre.

as putea sa te citesc fara sa observi. asa cum fac de cele mai multe ori.
uneori ma gandesc ca daca as dormi cu un volum de-al tau sub cap as visa altfel. :)

Iar trec pe la tine prietene. Stiu ca aici mereu te gasesc cu inima la tine. Ea se arata frumoasa de parca tocmai s-a scaldat in toate cuvintele ochilor si a iesit curata. Ca lacrima. Trec pe aici cu litere din ce in ce mai mici, ma strecor in frigul cu care scrii tu, nu ma pot abtine sa privesc acest erotism al durerii, aceasta parca mereu ultima strigare a aerului prin fum, aceasta strigare de dragoste din Dumnezeu.
Pana la urma trec doar sa iti spun ca iar ai scris un poem Mare,prietene.

Ioana, Andrei... ma bucur sa va stiu :)

Mortala zici? ha!Aici o nimerisi.
Zabet, e adevarat ca uneori sunt patetica, teribil groaznic de patetica. Pe de alta parte fiind destul de acida si incisiva in restul timpului nu-mi strica sa fiu si asa din cand in cand. Mortala zici? ha!Aici o nimerisi.
Asa se intampla cand pui suflet, devii patetic. Dar matale de acolo din ceruri n-ai de unde sa stii asta.
PATÉTIC, -Ã, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare.
Nu gasesc nimic care sa ma ingrijoreze.
Am folosit un cliseu dar nu intr-un text, ci intr-un comentariu. Cer iertare Mariei Tale si il las pe Silisteanu sa ma stranga putin de gat pentru asta.
Femeia aceasta chiar emotioneaza si impune respect. Si cu asta basta.

pot
dar mi-e ca te incurajez sa iti mai dai jos pana vezi stele de toate culorile
si e toamna
racesti

acu, ca ma facusi sfioasa, chiar nu imi mai vine sa te contrez :))
pac pac

asa
sa nu te lasi
ai scos si maimutele la vedere :))

pana nu ma baga in off topic tre sa iti spun ca io ma alint bestie, asa ma alinta toti care ma cunosc

asa se alinta femeile, pe buna dreptate, dar tu ai generalizat la specie, desi daca femeia e bestie barbatul e best-ul, asa cum spunea cineva-ul meu drag

ai un stil fain asa cum sunt acelea directe cu conducte tevi caramizi si altele dezgropate
mi-a placut

Pentru orice eventualitate Ioana tie trebuie sa iti rezervam un loc in orice tren si o gara in orice suflet
intre du-te si vino o scena
ca sa-i putem explica atata gratie

hi hi
io aveam un text cu caroseria mai grea in sensul asta, dar negasind un loc de parcare duminica il las sa mai circule
dar am un zambet de rezerva pt oglinda ta

era august 2007 cand am stat la masa cu Tatiana Stepa La Calafat. Se adunasera oameni sa o asculte. Numele ei se rostea cu respect si emotie. Cand a urcat pe scena si si-a luat chitara in mana lumea astepta dragostea din cantec. Cantecul din dragoste. Si am simtit cat de frumoasa poate fi o femeie.

Silviu- cand e vorba de mine,ai voie, chiar te rog sa fii concis!
Domnul Ene, dupa nume m-as fi pacalit ca ti-e tot timpul somn, dar bag de seama ca ti-e foame :)) Tot e bine ca nu imi infuleci din litere, mai pui de la matale, esti generos :))
Mada, nu zic ca n-ai dreptate. Inca nu stiu de ce nu aloc destul timp gasirii unui titlu mai potrivit. Poate asa sunt eu. Am o stare, scriu, apoi o agat in primul cui care imi iese in cale. O sa vedem ce pot face cu asta, daca e musai. Critica e justificata, cu certitudine. :)

m-a atins in mod deosebit.
poate pentru ca in curand...
voi striga ploaia mai mult ca oricand