Poezie
Miniatură de Duminică
1 min lectură·
Mediu
Stau la volan.
La intersecția tristeții cu oboseala,
un cerșetor îmi bate-n geam.
îi dau un ban, că și-așa n-am
și mă uit în oglinda retrovizoare cum pleacă fericit:
- Să fii iubit!
Focalizez o frunte ridată:
\"… Doamne! Ce-am mai albit…
Parcă niciodată n-am arătat așa bătrân\",
Îngân:
\"… am o față de săpun cu urme de taifun\"
Nebun,
cu mintea unui om rătăcit în disperare,
bag iute-n marșarier și fug de implacabila frustrare
într-o cursă furată,
semi-abandonată,
\"poate-oi mai întineri… măcar nițel…\"
Aiurea!
De fel…
Eroare de sistem, alarmă pe tăcute:
„vrute și nevrute”, doar în cinci minute,
oglinda e la locul ei și râde de un om tembel:
- Nu vezi bă boule că ești la fel?
O smulg și o arunc pe caldarâm, boscorodind cu sete dintr-o dată:
- Vedea-te-aș demodată!
012.606
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ghejan Andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ghejan Andrei. “Miniatură de Duminică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ghejan-andrei/poezie/1749646/miniatura-de-duminicaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
io aveam un text cu caroseria mai grea in sensul asta, dar negasind un loc de parcare duminica il las sa mai circule
dar am un zambet de rezerva pt oglinda ta