pentru orice eventualitate

am copt castane. ți-am spus că învăț să dansez pentru orice eventualitate. poate că înainte de moarte dumnezeu se așteaptă să-i dansăm puțin. poate că dumnezeu ne-a făcut pe toți balerini. altfel nu s-ar explica atâta grație în cădere există ceva ce ne împiedică să mutilăm sfârșitul. uite tu îmi cânți dintr-o altă lume. îmi spui pe nume. singurul pe care-l mai am. ridici puțin cerul cât să văd depărtarea. îmi spui că toți suntem vinovați. mă ții de mână de inimă de suflet de ceva nu mă lași ca și cum toamna asta ar fi sala de nașteri a morții. doare puțin. începutul și sfârșitul doare. cine spune că nu. mă las cu receptorii zdrobiți. nu mai e nimic de făcut. îmi las trupul așa neimaginat. spate în spate cu tine. îți simt vertebra fierbinte. rămân. ascult cântecul pe care mi-l șoptești direct în suflet. trec pe lângă oameni. dansez. insesizabil. un pas foarte puțin săltat. foarte puțin apăsat. tu ești acolo amânând gerul. miroase a castane coapte. fugim până la capătul străzii. ne ascundem în spatele autobusului cu navetiști. nimeni nu ne bagă în seamă. oricine ar vedea dintr-o singură privire că nu mai avem mult.