Adrian Suciu

Inspirata descriptia: \"autoare de lung metraj\". Pare ca s-ar fi scris un prolog personal si apocrif la Iliada. Formulari eliptice care ucid orice tentativa de redundanta acolo unde pindeste pateticul. Frumos.

Doamna, e bine ca nu faceti declaratii azi, s-ar putea sa fie interpretate. :) Tot ce stim unii despre altii, dupa sapte mii de ani, e nimic pe linga ce ar trebui sa stim. Asadar, ne place ori nu, ignoranti vom muri. Femeile cu ignoranta lor, complicata, barbatii cu ignoranta lor, confortabila.

Sint surprins. Nu ma asteptam sa gasesc un text cu un asemenea subiect, respectul, si scris atit de bine pe deasupra (dovada ca am avut rabdare sa-l citesc pina la capat, logica \"demonstratiei\" e fara cusur). Si m-a pus pe ginduri viziunea \"celuilalt\" ca \"eu inaccesibil\". Respectele mele.

Fascinanta imaginea \"riului\" pe care fiecare asteapta sa pluteasca cite ceva dupa pofta si puterea lui. :) Fascinanta si transmutarea poetului in momeala dulce pentru prazi inedite/ vii. Imagini plastice si amplitudine a discurului liric.

Mi-era dor de versul tau. Nu te-am mai vazut demult sau, poate, nu am privit eu destul de atent. Si-mi place poemul asta limpede, scris cu atita neprevazuta si neverosimila detasare. Depatetizarea pateticului nu poate fi numarata decit printre reusite. :)

Nina, imi cer iertare ca am scris un text atit de slab si care nu-si aduce aportul. :)

Un poem luxuriant si atit de bine condus in substanta si scriitura incit iti pune in alerta toate posibilitatile de receptare. Putin prea apasat accentul pus pe exotic, miza reala e poemului e in alta parte. Multam pentru clipa de incintare. :)

Superb textul. Iar maidaneza dungata stie ce face. Lectia ei e simpla: sint atit de putini \"straini\" care dau de mincare incit merita sa torci in poala oricaruia dintre ei. :)Tandrete si moarte. Ciine Rex, fericit/ nauc/ nicicum.

Viorel, ce nu se vede, nu se fluera. :)
Eugenia, perceptia ta asupra poemului e senzoriala. Imi place asa. :)
Paul, ai vazut lucruri pe ca am incercat sa le fac putin vizibile, pentru ca nu ele sint cele importante. :)
Leo Nora, comentariul tau e un spectacol a spiritului, jucindu-se si fiind uimit ca se joaca. :) Mersi.

Probabil ca literatura buna e aia pe care o citesti fara sa-ti dai seama ca e literatura. E si cazul de fata. Lucratura buna e aia care nu se vede :)

Pai e autentic si surprinzator. Imi placu rau de tot.

Nuta, ochiul meu nu numai ca vede dar si pre-vede cu inima: stiu, asadar, ca nu vei primi aripile alea decit daca juri ca nu o sa zbori cu ele. Ingerii sint cinici in ziua de azi. :)
Dana, daca toti \"postasii\" ar fi asa dedicati ca tine, toate scrisorile ar ajunge la destinatie, inclusiv cele nescrise. :)
Li, cu siguranta seamana, poemul asta e nichitastanescianist la modul programatic. Nu stiu daca \"prea tare\", nu pot realiza care e limita pina la care apropierea e permisa. :) Si ai dreptate, a sasea e si preferata mea: mi se pare ca are ritmul cel mai bun.
Andu, daca nu-i spuneam lui Li mai devreme, iti spuneam si tie: ai dreptate in legatura cu asemanarea, e asumata. :) E un experiment formal. Si ai dreptate si cu prepozitia aia, dar n-am gasit inca solutia. :) Cit despre poza aia, asa s-a nimerit sa fie, atita era fisierul cind l-am postat, n-am mai sta sa o editez. :) Asadar, nimic intentionat. Dupa aia, insa, a inceput sa-mi placa. Am moaca de aprozarist. :))
Marian, e o metafora: orice metafora care trebuie explicata, insa, e proasta. Mersi de vizita si bun-venit. :)

Iti dai seama cita singuratate e in lumea asta? E simbata seara si e plin de lume pe poezie.ro. Toate femeile vor doar sa se trezeasca sarutate pe ochi. :) Numai copiii lor stiu sa le sarute pe ochi. :)

Dana Banu nu plinge. Lacrimile ei au inghetat. Prin ele, ca prin caleidoscoape miraculoase, lumea se vede murind ca-ntr-un carnaval. Lumea, vorbele...

Ti-as fi trimis o melodie pe post de comentariu. Pacat ca nu se pot atasa si fisiere de sunet. :) E-atit de sonor textul ca merita o melodie numai a lui. O am inauntru da\' n-o stiu nici scrie si nici arata. :)

Textul (fragment si intreg - apucai sa le vaz pe amindoua) e interesant si substantial. Observ ca majoritatea interventiilor de pina aici nu fac decit referiri superficiale (ori nu fac deloc referire) la textul pe care pretind ca-l comenteaza; de unde cred ca-mi sustin si decizia: nu ma duc la cenaclu - \"sint boier, nu ma cert cu mujicii\". Cit despre \"boierie\", atit cea a originii cit si cea a spiritului, se recunosc de indata dupa semne pe care le stiu boierii intre ei. Asadar, textul, in masura in care e bun (si e - sint boier, n-am chef sa-l analizez pentru pulime)are un merit incontestabil: e primul text \"de la sine inteles\" din literatura romana. In rest, e ca toate celelalte texte: multi citesc, putini pricep. Bafta, boeri dumneavoastra!

Esti sigura ca papucii aia de sub masa nu sint ai mei??? Am pierdut vreo citeva perechi in ultima vreme. :) Desi nu cred ca am fost prin muzeul ala ingropat sub draperii. :) Un text superb. :)

Ana-Maria, ai dreptate: e (si) despre libertate aici. :)
Catalin, fii pe-aproape: vin alte cosmare, asta e joaca de copii. :)

Un poem pur si simplu. Iar bataia inimii e convingatoare. :)

Frumos textul si interesant in egala masura. Tocmai ca decupajul realizat prin aproximari lingvistice, fara exprimari directe, induce o stare de tensiune, intensa si nelamurita.