Adrian Munteanu
Verificat@adrian-munteanu
„Trăiesc pentru-a trăi. E prea puțin !”
Nume: MUNTEANU Prenume: ADRIAN Semnătură de autor: Adrian Munteanu Data nașterii: 21august 1948 Locul nașterii: Brasov Studii: - Școala generală nr. 3, Brașov ; - Liceul “Unirea ” Brașov ( 1962 – 1966); Facultatea de limba si literatura româna Constanța ( 1968 – 1972) – profesor Cornel Regman, asistent Marin…
Aș prefera, pentru a nu ne întoarce și prin forme lexicale la trecut, un alt termen în locul aceluia de \"mantă\". Rima imperfectă din strofa a patra( nuntire - zile) se poate modifica cu destul de multă ușurință pentru a te menține în apropierea unei construcții perfecte.
Pe curând.
Pe textul:
„La casa mea neterminată" de Adrian Erbiceanu
Cu drag pentru cine nu trebuie să bage în seamă vorbele fără acoperire.
Pe textul:
„O suliță înfig în pleoapa serii" de Adrian Munteanu
Pe textul:
„Literra Nr 7 / Decembrie 2005" de Geta Adam
E bine că mai citește cineva și nu-l uită pe un împătimit al armoniei prin cuvânt, pe cel ce se simte atras de reîntoarcerea la firea cea bună a limbii române. E bine că n-am ajuns la un monolog, deși nu e chiar departe și într-un sonet ( modificat în ultimă instanță) spuneam : \"Doar pentru mine scriu. Să mai trăiesc.\". Asta apropos de singurătatea pe care o remarcai.
Cu drag
Pe textul:
„În pârgul toamnei mi-am găsit soție" de Adrian Munteanu
Ea adevărat că mă străduiesc, cât pot, să schimb registrele - dacă e posibil zilnic - pentru a mă dărui așa cum sunt și cu toate câte am adunat.
Cu drag
Pe textul:
„Cât îmi doresc să-mi port clipa-n zăbavă" de Adrian Munteanu
Dana - știu că undeva, la un colț de sonet, se află cineva care se bucură în tihnă.
Emil - sfatul general este să scrii ceea ce crezi că se potrivește structurii tale interioare.
Florin - mulțumesc de remarcă. Versul, așa cum l-ai modelat, are o silabă mai puțin și asta strică ritmul și corectitudinea construcției. Ar trebui să sune așa : Un verb curat într-un ungher se-ascunde. Cred că așa sună mai bine și îl voi modifica
Pe textul:
„La masa mea de scris un vers se zbate" de Adrian Munteanu
Elena - Mulțumesc. Sper să mai rezerv surprize.
Pe textul:
„Abil balans cuprins de empatie. Experiment 2 ( alfabet)" de Adrian Munteanu
Pe curând
Pe textul:
„La masa mea de scris un vers se zbate" de Adrian Munteanu
Maria - ai construit un text elaborat, delicat și cu nuanțe care mă onorează. Singurul lucru real pe care îl pot spune este că astfel de gesturi generoase sunt acelea,singurele, care mă mai îndeamnă să scriu pe aici.
Marina - și eu am aceleași jaloane de apreciere. Consider un text este bun dacă mă îndeamnă să scriu și eu ceva asemănător.
Cu siguranță de vom vedea.
Dana - încântătoare încurajări pentru un suflet cam bântuit de umbrele neputințelor și ale inutilității.
Nici tu nu ești departe de Iași. Cine știe ce bucurii îmi poate rezerva deplasarea asta !
Pe textul:
„Învălui umbra orelor firave" de Adrian Munteanu
PS. Ești aproape de Iași. Cine știe ? Poate ne vedem în 17 decembrie la \"Virtualia\". Voi fi acolo.
Pe textul:
„Învălui umbra orelor firave" de Adrian Munteanu
Pe textul:
„numaicheamămă" de Alina T. (Manole)
Pe textul:
„mană crescută intre dracea si crângu" de Ioana Barac Grigore
Pe textul:
„Ecuație cu o necunoscută" de Marinescu Victor
Pe textul:
„Poveste despre plecarea unui poet numit Nichita" de valeria tamas
Pe textul:
„De ce n-am fost la Alba, în cetate" de Adrian Munteanu
Alina - mai e puțin și sunt pe aproape. Să ne vedem sănătoși și cu bucurii.
Carmen - cred că întoarcerea e și în puterea noastră, cât de mică ar fi aceasta. La urma urmei picăturile izvorului, dau consistența curgerii depline.
Cu drag pentru toate.
Pe textul:
„De ce n-am fost la Alba, în cetate" de Adrian Munteanu
Să fii sănatos și în putere( cu antologie cu tot. A ta, nu a lor).
Pe textul:
„Sonet din regatul disperării III" de Aurel Pop
Tot respectul pentru efort si cunoștințe tehnice.
Pe textul:
„În reluare de la Cluj...Festivalul Eterna Epigramă" de Maria Prochipiuc
Păcat că - după exigențele mele - ritmul e împiedicat,cu mari diferențe de accent de la un vers la altul, precum roțile acelei calești cu care îți începi discursul și care își saltă pasagerii, ducîndu-i cu genunchii la gură.
Pe textul:
„Sonet din regatul disperării III" de Aurel Pop
Mulțumesc pentru aprecieri, dar cred că ar trebui să le rezervi celor cu adevărat buni de pe acest site.
Pe textul:
„Frumoasă ești, balsam îți este glasul" de Adrian Munteanu
