Poveste despre plecarea unui poet numit Nichita

S-a intamplat intr-o seara

cand usa s-a deschis

si fara sa stie drum lung i-a fost scris

sa purceada.

(In fata lui usa niciodata nu s-a mai inchis).

Noapte tarziu.Furat de vise luceafarul adormise

asa ca nici nu avem date precise

cum el a iesit nevazut din cetate

nu singur ci cu verbele toate.

Cum el mergea in frunte in frunte

cu zambetul lui fluturandu-i deschis

ochii albastri cu parul pe frunte

cu pas de poet, foarte precis.

Un cer plin de stele pe unde trecea.

Putin capricioasa luna parea,

dar gurile rele spun ca mireasa

luna era.

La capat de drum s-a oprit

A lasat in urma cuvintele

S-a dezbracat de haine linistit

Sa fie la capat de drum, gol cum a venit.

Apoi nunta mare cica a fost in cer

Stelele toate inca valseaza

Numai ca de-atunci luna, spre mirarea tuturora

raspunde la numele Dora.

de poet de la o vreme

cum este de altfel cunoscut

prietenii vorbesc la prezent

dusmanii la trecut.

Comentarii (2)