S o n e t 1 2 9

\"A mai rămas în mine doar povața
De-a îmblânzi un nestatornic gând,
Smulgând de la ferestre dimineața\"

Mi-a plãcut mult aceastã imagine. Chiar cred cã te defineste. Mai ales ca smulgi câte un sonet fiecãrei dimineti.
Corecteazã:) reîntrupa.

Anda

A mai rămas în mine doar povața
De-a îmblânzi un nestatornic gând.

Asta cere cam mult efort. Mai usor e sa smulgem dimineata de la ferestre.:)

Stiind cat esti de riguros, imi permit, Adrian, sa-ti atrag atentia asupra cuvintelor compuse prin adaugarea unui prefix, cuvinte in care se pastreaza litera \"î\" - ex: re-întrupa (nu reântrupa).

Pe maine. De luni, insa, nu voi mai avea posibilitatea sa-ti citesc sonetele - ceea ce nu inseamna ca, intorcandu-ma din vacanta, nu voi citi si paginile din urma.:)

“În sunet de cascadă să-mi duc viața
De dincolo de timpul cel flâmând.”

În sonetul acesta găsesc foarte multă sobrietate, deși mi-ar fi plăcut să rămâi lângă zeiță. O regret încă, avea patimă.

În schimb, sonetul tumultului, chiar lipsit de efervescență, îmi place prin simplitate. Ca și cum, după banchet, cel care a petrecut se întoarce în propria-i carapace, ca să se reculeagă.

Foarte frumos.

las un mic semn al treceri mele prin paginile tale
citesc cu drag sonetele pe care le scrii atat de bine,de frumos
la multa inspiratie in continuare si la buna recitire
numai bine

M-am întors și am corectat. Apoi am privit înainte și am mai bifat o dimineață.

Am un stil dezorganizat de a mă purta. Cu scrisul, spre exemplu, considerându-l, de regulă, un obicei cunoscut, îmi permit să gândesc, în același timp și la altceva, pentru economie de timp. Uneori napoleonismul îmi joacă feste.
Concediu cu bine, cu soare, cu odihnă și cu gândurile mele bune, fericit-o.

Ești drăguț. E drept că patima poate fi mai productivă poetic. La ritmul pe care mi l-am impus, nu pot rămâne, însă, conectat la același voltaj, fără riscul de a produce scurt circuite. Am nevoie, cum bine ai remarcat, să mă mai retrag, ca să îmi trag sufletul și să pornesc și pe alte drumuri.
Orice ar fi, nu te lăsa !

Îți întorc urările. Timpul fie cu noi.

văd că hrănești \"timpul cel flămând\", cu dimineți de versuri. mă bucur să te re-citesc.

Mi-am pus, cândva, ferestrele pe piep
sa lase porumbelul sa se unga
in foisorul rosu. Unghiul drept
s-a apucat sa-mpuste-n cerc si... langa.