adrian grauenfels

Bianca multe multumiri pt apreciere. Succes la scris! Adrian

Da, ar fi un prozac literar, toti avem nevoie. Multumesc de idee, daca vrei scrie-mi la gadrian40@gmail.com. Nevoia, ce sa fac..

Laura Salut ! Multumesc de com. Din pacate am fost miluit cu -20 si nu mai pot scrie. Nici comuri nu. Numai bine si condei aprig. Adrian

carmen visalon, tocmai de aceia revolta mea e fara margini. Cei care stiu, care inteleg, se dau la o parte si succomba calcati in picioare de vulgar, de ignoranti sau de simpli ticalosi. Ne lipseste curajul unei pareri, a unei atitudini .Probabil am adormit cu totii, Goncourt zicea: \" L\'homme il est lache dans la position horizontale\". De la tine asteptam o reactie la textul Luana Zosmer, dar vai .. tacerea e de aur si somnul de dupa amiaza mai placut decit o polemica intr-un subiect complicat.

porcul romin .. ce amintiri..
ce cuvint frumos nostalgia.
e derivat din nevralgia care vine din frantuzescul deraiaj sau din germanul fucxfermachtghespil. acum ca visam amindoi pe muchie de prapastie te leg de canița de tabla spoita de tiganii din stepa, asa vei putea voma nestingherita fara sa uzi epidiascopul. Iti fac proiectii cu vise, incep cu un vis feroviar ,soldati in gara si colonelul in izmene, beat mort, cinta fals traiasca patria. In alt vis esti o zeita verde si eu un cal docil. Ma calaresti cu o gratie perfecta iar eu ma inrosesc simtind sexul tau fierbinte lipit de spinarea mea exploatata. Capat desigur fîn exquisit si bucatele de zahar de la Capșa dar nu pot sa ascund emotia acestui vis erotic. Il visez mereu schimbind culorile ba verde ba roz.
In ultimul vis devin agresiv si despotic. Ma las depeizat de o țara in care traiesc doar femei cu un singur san. Barbatii au un singur penis, prapaditii.. Un putch stupid ma determina sa emigrez din patul meu in patul tau. te caut cu mina in somn, esti umeda si primitoare. Imi oferi grațios ventricolul si papadia de garda. Fumam. Cascam . Uneori tragem parțuri si zambim jenati ca doi vechi prieteni. Imi vine sa vomit si tu imi intinzi canita ta de tabla cu cel mai nostalgic si tandru gest pe care mi-l aduc aminte...

AM INTRERUPT ORICE ACTIVITATE pe AGONIA
in semn de profund PROTEST pentru antisemitismul rasismul, raspindirea de minciuni si ura de rasa tolerate si incurajate pe acest site. Multumesc d-lui Blaj pt atitudinea sincera, curajoasa in cazul LUANA ZOSMER. Primavara va izbucni magnific in ciuda lepadaturilor pline de rautate si igrasie mentala .

din cartea lui ibnRameau :
vai de cel care isi uita parintii si prietenii. Vai de acela care ajunge in oaza, flamind si setos de dragoste dar gaseste doar caini infometati care ii rup vesmintele. Sarman e cel care nu poate scoate sunete din ud, din gitlej sau din inima. Linistea ti-o vei gasi acolo unde poti pune capul in poala cuiva care cu o mina usoara sa-ti goneasca din ginduri spiritele rele care iti strica casa si numele...

ciudat e, cum se scrie NuNuist, chiar in afara metodei. Interesant e ca teoriile postmoderniste ne sfredelesc constiinta . Ce rol au cuvintele daca nu o transparenta a perceptiei senzoriale? Eu zic ca Adina demonstreaza minunat scopul artei : o dizolvare a granitelor intre cunoastere, constructie si rational. Vedem in text o relatie strinsa intre cuvinte, obiecte si perceptia lor in ochii cititorului. Chapeau!

in regele moare, cineva muta bornele regatului micsorind spatiul acustic al urletului. Era o vreme a destramarii in care iubitii se infasurau in izolirband ca sa mai aibe sansa unei uniri. Electricienii erau cei mai virili.Ei nu scriau despre moarte ci masurau voltii unei epoci. Legile permiteau orice in afara de ucis soareci, intre om si sobolan diferenta se rezuma la cine are cascavalul.Ma duc sa urlu a anarhie si jale..are cineva izolirband?

Aparente, asta ziceam si eu amintind de Borges : ca totul e o iluzie - apa nu exista, delta reflecta nori adusi din alta poveste, la urma sunt sigur ca vom descoperi: cheia data copilului in secret de mama nu deschide lacatul acela bine simulat. Solutia e intre litere, in spatiul subtire dintre autor si imaginea care ne-o ofera delicat, acolo gasim ori divinul ori ascunsa o alta iluzie care ne imbie la cercetat.

se pare ca perseverenta face minuni. ai realizat imposibilul adica am corectat textul acela GA-GA care pt mine nu are nici o importanta. In general consider ca lucrurile trebuie lasate asa cum sunt, aleatoricul, haosul intimplarilor au un scop. Exista culturi care isi altereaza arta, considerind perfectiunea un atribut divin nepermis muritorilor de rind. Frumos zice Radu Tudor Ciornei : \" dar cui as putea sa ma pling
ca am urme de curcubeu pe umeri ? \" Daca ai interes iti trimet o lucrare despre greseli intentionate in texte antice
dar pe mail ca nu are loc aici. Rameau

fac orice numai sa te vad happy. Ma dezbrac in piata Mare daca asa e cerut de Harmonia Mundi. Dar help ! cum se scrie corect? jur pe Poseidon ca nu stiu . Lumineaza-ma, please:
---
= chicoteala de la pana de gasca...

venisem pentru \"...datoria curata\". corecteaza-l macar pe \"scărțăia\"! daca nu si pe \"a unei statui antice proaspăt dezgropată\"...

ioana barac grigore [25.Mar.06 14:30]

Rameau nedumerit

Kafka are o povestire in care pedeapsa era scrisa pe spatele condamnatului de o masina infernala. Scrisul pe inima ar fi o solutie simpla de cind cu tehnologia nonintrusiva moderna.. dar captarea celei a 78-a amintiri la malul marii, pe nisipuri miscatoare, cu un tip/tipa care iti place .. mi se pare o sarcina mult mai complicata. uneori imposibila. Rameau .

Observ de mult cum poezia agoniei (ca alta nu citesc) tinde spre anatomie imaginistica. Daca nu scoti viscerele pe masa cititorului-macelar nu merge. Am vazut cum copiii pun instinctiv mina la ochi la vederea unor scene care contin singe sau schingiuire. Eu zic ca e destul cu literatura canibalistica. M-am saturat de utere scormonite, de ficati mov-depresivi si rotule sfarimate. Ma duc sa caut flori simple pe maidanul din spatele casei.

Multumiri celor care asculta Radio. Ioana, daca as fi stiut limba ca lumea .. ehey.. ma simt ca politistul acela care e intrebat de un turist in 7 limbi cum se ajunge la aeroport.Politistul nu stia nici una, deci turistul pleaca dezamagit. Un trecator extaziat intreaba politistul: ai vazut cite limbi straine stia ala? raspunsul veni promt : Da, dar la ce i-a ajutat?

Hei Silvia, numai tu puteai cauta in chilotii lui David. Nu de mult la o expo de sculptura clasica doamnele se extaziau cu o statuie mascul-nuda comentind proportile de aur. Chiar imi faci dor de Roma, pastrez in memorie monumentul lui Agrippas si carciumioarele inegalabile din Transtevere unde Fellini filma cindva. Ai si tu nostalgia marilor imperii ravasite de renastere ? se pare ca da ..

asta e buba - femeile nu mai au incredere in specia opusa. Si invers. Ne pandim la rascruci , dormim cu cutitul sub perna. La noi femeile iau lectii de Karate ca sa se apere la un eventual asalt. In masina au pistolul cu gaz lacrimogen. Daca inviti o tipa la cafea se termina cu ceva spart, uneori testicolul domnului . Si el naivul zice ca dorise o simpla cafea ...

de canguri nu zici nimic? asteptam sa vina politia sa se intimple ceva mai colorat, sa chemi pompierii, vopsitorii de rufe, un doctor care violeaza pacientele intre doua naufragii da nimic, mare plictis, mare dezamagire domnule. Ma duc la ala cu talentul.

Mereu intalnim dilema cuvintului scris, tiparit. Cultura literelor in epoca asta electronica ne confera un fel de primitivism. La inceputurile tiparului calugarii se plingeau ca literele palpaie pe hartia alba, se pierduse fluidul delicat, intortochiat, al scrisului de mina. Noua ne-a ramas doar magicul continutului, aranjarea simbolurilor pe alb sau pe ecrane reci, gratie zeului Microsoft. As zice ca traim un mod mecanic de scriere in care noaptea, albul si imaginatia au inaltimi, restul fiind atributul unei tehnologii dobindite.

simt aici nunatele frustrarii? (se scrie cu 2 de i? )un bard trebuie sa-si faca datoria fata de electori si clienti, deci ce atitea fasoane? eu care chiar am sapat adaposturi prin valea Jordanului si am asteptat cu masca pe fata gazele lui Sadamm care nu veneau, stiu exact cum se simte poetul in fata neantului. Lipseste aerul curat al sinceritatii dragi barzi .( berze daca sunt doamne )
Democratia are nevoie de curve si capodopere. Pe cai! La scris!