Poezie
inadmisibil de inconfundabil
parodie
4 min lectură·
Mediu
inadmisibil de inconfundabil
poezie [ ]
parodie dupa “irezistibil de incredibil\" de RaduLucian
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de ioana barac grigore
2004-07-20 | |
e un leu si douascinci de bani pe masa din
bucatarie. mi-as face un ochi in tigaie,, in
legatura cu foamea ce-o am si relativ la trei
felii subtiri de sunca pe care le-am depistat in Fram
deci, cum spuneam, mi-am pus o Gabi Lunca
la scula de la capul patului si am inceput sa ascult calm
uitandu-ma intr-un manual de fizica atomica
la pozele cu atomi care-si faceau de cap in interiorul pozelor
dar atentia mi-a fost atrasa de un tril sfasietor
de unde venea zgomotul asta nu m-am prins pe moment
Gabi terminase de povestit cantecul ei de pahar
si nici pahar nu pot spune ca era
ci un borcanel de mustar cu ceva mustar pe fund
unde imi mai inmuiam dumicatul de franzela
cu care imi insoteam, catre cavitatea bucala, ochiul.
studiind, in continuare, loviturile sub elastic
pe care si le aplicau atomii in joaca lor de-a degeaba
prin teoriile in care era vorba si despre o masa,
nu cred ca se referea la masa mea din bucatarie,
numai ce iar se auzi trilul, dar acum parea
ca mi se adreseaza personal, incredibil ce tril
indraznet, se se ia de mine la ora asta tarzie din noapte
ca era noapte,, am uitat sa specific, dar oricum nu are importanta.
am ascultat atent si mi-am zis precis atomii astia buclucasi
imi joaca feste asa cum au facut ei mereu,
inca de cand i-a nascut mama lor, gaura neagra
dupa legatura intamplatoare cu tatal lor, gaura plina.
mi-am luat, deci, un microscop electronic ultimul racnet
din primul raft de sub teveu si mi-am aruncat acolo
restul de ochi ramas nemancat, putina sunca, aprope o felie,
si ce mustar mai era pe fund, pe finalul de cantec de pahar a lui Gabi.
la inceput n-am deslusit nimic.
cred ca se asezase sunca razant peste ochi
dar incet-incet intre doua virgule din alb-negru se facea color un fel de
sm sau mm care tindea sa ia proportii de lm
iar antagonistul si protagonistul, ce chestie…!
era un singur atom, mai mare decat ceilalti care,
trebuie sa recunosc, pareau cu totii figuranti
ce facea atomul respectiv imi este imposibil sa pronunt de fata cu toata lumea. ceva de film de groaza si horror la un loc. se invartea, respira, manca, dansa, se sucea, vorbea, monologa, filosofa, bea cafea, mai statea un pic sa se odihneasca si iar o lua de la capat. parca ar fi fost un om simplu, normal, ca toti oamenii. la oameni e voie, dar nu la atomi. asa scrie in manual si asa mi-a zis si doamna profesoara al carei elev preferat inca sunt. astfel de manifestari nu sunt potrivite si nici nu se incadreaza in teoriile respective din carti. poate in vreo ecuatie extraterestra, dar nu am aprofundat problema chiar daca mi-ar fi placut. ce spunea atomul cu pricina? cam asta:
saperlipoet
saperlipopette
et le serpolet
et la serpolette
si asa de patru ori a cate patru dati
de unde
am tras
concluzia
ca, de fapt,
dorm
si
microscopul
este, de fapt,
un
macroscop
si,
cum acest
aparat
MACROSCOPUL!!!
este, de fapt,
pentru
micsorat
atomii
pe care i-am
inghitit
pe
burta goala,
si cum nu voiam sa mai vad si sa mai aud de atomi de oua ochi si aproape trei felii de sunca plus mustar de pe fundul borcanului lui Gabi Lunca,
a. tr.s cas..of..ul d.n pr.z. si m-a. cu..a. pe ur.ch.e. b…ga
in italic: aici mi s-a terminat inspiratia
parodie participanta la concursul de parodii www.agonia.ro/2004
0184809
0
