adrian grauenfels

Dragul meu, nutresc pentru tine sentimente de sinceră compasiune, dat fiind că: azi mi-ai spus în cuvinte verzi că n-ai dormit, veci, în fân. Auzi, cea mai plăcută senzație este când te atinge firul

nu vreau să-ți întorc cuvintele pe dos simt că undeva epuizarea mea fizică îti va îngrășa cernoziomul inspirației poate eu voi fi fundul de ochi a lui Apollinaire poate numai cuta sa de pe

ca loulou adorm cu un fulger alb în cap toată acoperită cu niște tu mulți și mici care îmi gâdilă tălpile și sub-sânii cu cizmele lor și târnăcoapele lor de acolo tu nu vezi cerul de sânul

Aproape că te-am crezut am lăsat baltă creioanele cu vârf și filele fară acoperire mă înșeli în lentoarea specifică marilor blonzi întorci capul spre baldachinul de caprifoi ca spre farfuria

Văd că ți-amintești aproape tot, garajul din placaj pe care sugeam flori de salcâm, gara îmbâcsită de norduri reci și zidul plat al închisorii. Trăiam cu spaima evadărilor când atingeam cu

Coada neagră a pianului stă într-o largă reverie își desfacuse bicoloră gura pentru a te înhăța. Digitația ta îi provocă nuanțe bleu pe spate, ca și când m-aș fi prăvălit ludic și planturos

BUNICUL nu-i așa, bunicule, că ai sa ne iei în brațe, sa ne-arăți cum din cuptorul amiezii ni se rostogolește pe trup miros de odaie dereticată de mama, cu așternuturi pentru

Recunosc, privindu-mă în oglinda din baie descopăr schimbari. mi-au crescut solzi și coarne. sunt gelos și vreau răzbunare. Am nevoie de alcool ca sa dorm ravășit, trăntit peste scrisorile tale. Tu

Vizualul: Mi-ai lipsit Eloise te-am căutat sub ape venețiene sub fustele maicilor în ziua de apoi ascunsă în dulapul unui pictor desuet ce trăiește din portrete kitsch făcute la minut în gara

RAMEAU (Tel Aviv - ora 7) știi ce fac acum? beau vin roșu cu mere imposibile mă uit la sănii tăi superbi pe care îi vezi și tu daca îți deschizi mailul îmi chipui că e toamnă pe Golgota te

UNU tu stai în cap să vezi cum își calcă buburuzele propriile aripi cu picioarele umblând pe aer scoți copaci din rădăcini le îngropi fructul eu văd cum cresc rădăcini în afară oceanul îmi

Iar am visat că adormisem Zena Cu urechile înmuiate în amoruri Portugheze Voci de femei sălbatice, nedescifrabile Tu la capătul violoncelului m-a trezit un marș ferm de fanfară tropăit de

Știi zgomotele acelea pe care le auzim în fiecare seară? ca o muzică sau strigăt sau doar un motor de avion tot încercănd sa decoleze cred ca sunt tot felul de suflete care vin zgomotoase,

Uneori aș vrea să mă ascund cu fața în tine să murmurăm cantate de Bach bălănganind picioarele în lut tu ai să ma tragi de ochi eu am să îți sărut buricul de regină am să îți miros petalele de

Aplauze.. vrem aplauze palme bătute labele poc Renașterea se aplaudă cu mănuși de mătase Barocul cu broderii de Bruxel Goticul dantelat de ogive concrete Parisul sub poduri, femei cu

El era un gătelnițaș celebru Gătise capre lui Achiles Si orez papei III- Grigore Făcea sarmale cu gust de revoluție Avea chelie în cap, glagorie.. Hrănea minerii din Jiu cu vorbe de

a sfășiat pelerina ploaia m-a scos goală văpaie aleragam pe tine ca boabe de struguri după cules și se vedea, lumina clipe rubinii tresăreau în noi gustul mîinilor împărțit pe fiecare

Avea un tată, un bunic se făcea seară de octombrie fară oră îmi zicea povestea ei de viol, era copil se făcea mamă, eu încă nu venisem doar vînt de iarnă, ma ghemuiam în căruțul meu alb uitat de

Allo ma auzi? intr-o dimineata, viata lui Luis s-a transformat intr-un cosmar. bunica a plecat intr-o croaziera bunicul creste lupi in siberia tatal a dat faliment mama s-a calugarit sotia a

Yafo(Jaffa)- Amestec de vechi, boem, modern, oriental,la sudul orașului Tel Aviv. Port secund, restaurante modeste, printre plase de nailon, bărci scorojite de soare și pesti argintii risipiți pe

În vara aceia la Avignon papii erau mai înalți podul se curma brusc, te îmbia în săritură în piața mare se dansau alte dansuri Pius ceru să fie alambicat într-o zi de sîmbată. veneau pictori sub