Poezie
Așteptînd pe Houdini
Tibik, Rameau si pălaria
2 min lectură·
Mediu
UNU
tu stai în cap să vezi cum își calcă buburuzele
propriile aripi
cu picioarele umblând pe aer
scoți copaci din rădăcini
le îngropi fructul
eu văd cum cresc rădăcini în afară
oceanul îmi stă pe frunte
și tot îmi e frică să mă întorc peste umeri
te aud pe tavan, săpând să ajungi în pod
îmi termin coniacul și tot îmi e frică să privesc peste umeri
te port prins în ceafă, răsturnat
eu o broșă care îți coboară din creștet
te aștept peste umeri, să întrebi naiv, acoperindu-mi ochii:
ghici cine e?
DOI
într-un strigăt te-am văzut peste graniță
treceai plutind legată de mal
nu eram fericiți, fumai, eu înjuram stâlcind consoanele fară gust un pescar ne oferea covrigi scoși din ventrele sirenei, am mîncat covrigii, am oftat de soartă chioară, nimeni nu zicea nimic doar priveam dicționarul plutind alene intre vortexuri puse de regizor
ai luat o gură de tequilla, zici vrei? zic nu
te scarpini pe picior mă scarpin si eu cu vîsla, nesimțit prost crescut fara educație germană solidă nicht sprache
aranjezi pălaria bate vîntul în soare orange
cer cu nori plictis as vrea sa te trag de glezne într-o altă poveste acolo cireși, artiști, mult sex, boli venerice jazz dans lasciv cu sînii sfășiind atmosfera lubrică, nu vrei,îl astepți pe Houdini faci un farmec, arunci pălaria in aer. se umpluse de idei.
023646
0
Dar, noi, noi, nu vrem sa aflam, noi nu vrem sa stim, noua ne este bine asa, aparand si disparand, fara ca nimeni sa ne cunoasca sau sa ne inteleaga.
Pe scurt. Iar ati comis un dialog MINUNAT, si, chiar daca raspunsul marait al lui Tibik la o poezie cu ceas si nada, m-a facut sa-mi propun sa nu va mai cometez, mi-am zis: \"Cum se poate ca un astfel de text sa treaca nebagat in seama. Sa fie lumea insetata doar de scamatorii ieftine?\"
FFF FRUMOS.