Teatru Scurt

Lali: stăm trei în pat deja nu mai are sens să ne ascundem nu mai are sens toți știu că sub patul nostru este gara din perpignan așteptăm trenul albastru să oprească să urcăm în ultimul vagon fără bilete Un călator la clasa 3-a: și să dormim cât să traversăm rusia china americile cu pantofii noștri văzuți de sub peste roțile trenului văzut de deasupra Lali: ți se ia respirația când găsești atâta frumusețe într-un scandal sexual plângem și facem dragoste ca niște copii de greiere când află adevărul despre toamnă și despre șinele de tren care au tăiat marea în două Un om bătrân pe peron: e atâta frumusețe în ceea ce am uitat am uitat și nu ne mai amintim Lali: dar ceva ne trage mâna în mână ca trei morți împletiți într-un sicriu auzim locomotiva șuierând am iubit și pe peron ca în ger ne grăbim un pic Un alt călător (cu pijama cadrilată): mă culc seara cu nevasta în stânga citește o carte cu iz franțuzesc, lumină mică de bordei... te chem Lali Fatimah să intri în pat lângă mine, în dreapta mea e mult prea liber Lali: ne putem giuguli, ea nu o să ne bage în seamă, e în brațele unui cavaler desenat pe copertă dar ne putem lipi unul de celălalt dar să nu faci zgomot Rameau, e doar o noapte cu licurici astrali din neon și marțipan rameau: te strâng la un loc, te pun în ordine semantică tu vrei să stai acoperită cu buzunarele pijamalei pline cu nuci, rechizitele unei lupte cu păpușile tale pline de lichid amniotic, 3/4 tărâțe regizorul: puneți frunze de banane rulate covor sub ăștia doi rameau: dragostea nu este o simplă hoție ca un lolipop cu gust de petrecere la sfârșit de liceu Lali: uite, am deranjat-o cu sforăiturile noastre de fiare în călduri concubini cu boturi umede rameau: hai ascunde-te sub pat Lali trenul din nori trebuie să oprească uneori și pentru tine... Lali: cobor...