Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@adina-ungurAU
Adina Ungur
@adina-ungur
Jurnal

cumpliri

2 min lectură·
Mediu
stau pe terasă la croco, îmi privesc ferestrele și poarta, când mama, la cei cincizeci și un pic de ani cu trupul ei de amforă, cu părul roșcat, tuns de mine, drept și întotdeauna cu poșeta neagră la mână, coboară strada spre colț cu napoca, mă ridic și fug la ea, cu brațele deschise, dar e doar o doamnă cu un chip străin și încep să plâng, apoi merg mai departe și iarăși mă opresc în fața unei doamne de cincizeci și ceva, cu trupul de amforă, cu părul roșcat și cu poșeta neagră la mână, care iarăși nu e mama și iarăși plâng și mă arunc în brațele imaginare ale tuturor femeilor de cincizeci și ceva de ani cu trup de amforă și cu părul roșcat, tuns de mine, drept, zbor din unele în altele, la fel de imaginare, căutând-o la infinit pe mama în toate femeile din lume, apoi amețesc, apoi urlu adânc în mine, pentru că am nevoie de o mamă, care să mă strângă în brațe, acum când mă doare atât de rău și se clatină a prăbușire toată instalația pe care mi-am clădit sufletul și cordonul ombilical mă doare cumplit, rupt atât de târziu, cu așa o violență și cu toată copilăria pe care mi-a luat-o și pe care a îngropat-o împreună cu ea
075843
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
219
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Adina Ungur. “cumpliri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-ungur/jurnal/1745499/cumpliri

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nonciu-dragosNDNonciu Dragoş✓
Ni se surpă sufletul fără să ne dăm seama că mai existăm în acel moment. Suntem una cu univesrsul, dar ce folos dacă nu știm să-l folosim decât pentru pentru a iubi.
0
@flavia-teocFTFlavia Teoc✓
Draga Adina, o sa te caut intr-una din zile \"pe terasă la croco\" sa vorbim despre poemele tale. Ma bucur sa te citesc,
Flavia
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit✓
Am citit dintr-o respirație, urmărind un text aflat în căutarea cuiva dispărut, foarte drag, necesar, sfânt. Apreciez tensiunea, dramatismul și construcția ingenioasă, circulară, povestea absorbindu-te în circuitul ei trist. Versuri de o forță teribilă:
și iarăși mă opresc în fața unei doamne de cincizeci
și ceva, cu trupul de amforă, cu părul roșcat și cu poșeta
neagră la mână, care iarăși nu e mama și iarăși plâng
și mă arunc în brațele imaginare ale tuturor femeilor de
Felicitări,
tama
0
@marilena-mihaiMMMARILENA MIHAI✓
Zguduirile cautarilor nu ne-or parasi nicicand. Ne aruncam mai abitir in bratele imaginare ale tuturor mamelor ce ateptam cu fiecare clipa sa se intoarca pe strada noastra. Ochii umezi de mult nu mai vad clar adancimile ridurilor celor ce ne privesc. Noi,ca si copiii vaduviti de sprijinul lor,cautam... Nu te vei obisnui niciodata... Tiparele noastre erau numai atunci...complete... Acum... chiar daca si noi suntem mame uneori parca am fi ramas fara partea stanga definitiv...Si cica mai cuprindea si o inima...
0
@adina-ungurAUAdina Ungur✓
Dragoș, tot mai des mă întreb dacă are sens să iubești. Nu familia, că familia, părinții, bunicii, ți-i iubești necondiționat. Altfel, să iubești și să-ți consumi toată energia propriului univers, cheltuind-o pentru iubire. Deocamdată simt că nu. Deocamdată simt că nu e drept! Dar nici mult n-am să mai caut răspunsuri!

Flavia dragă, mă bucur că ai venit pe poezie.ro, îți spun bun venit, mi-ai făcut o surpriză să te găsesc aici. Da, chiar ar trebui și vreau și eu să ne vedem într-o zi să mai povestim. Mailul meu este același. Cu drag!

Mulțumesc frumos Tamara pentru aprecieri, așa este, parcă dar nu numai parcă, textul meu caută pe cineva dispărut, foarte drag, necesar, sfânt! Așa este!

Caly, în meseria mea se spune \"nimeni nu e de neînlocuit\"! Și într-adevăr există dubluri de roluri, dar nici unul nu este la fel cu celălalt, fiindcă, fiecare om este diferit, oricât de bine ar încerca să-l imite pe celălalt. În familie și viață, nimeni nu poate înlocui pe altcineva. Fiecare pierdere este pierdere! Îndiferent că este părinte sau copil. Ea nici măcar nu avea riduri. Nici eu nu am riduri. Poate că în felul acesta refuzăm să îmbătrânim. Ea nu îmbătrânise și nici eu nu las bătrânețea să se apropie de mine. În viață, familie și iubirea adevărată, însă, nimeni nu poate fi înlocuit!

0
@petrut-parvescuPPPetruț Pârvescu✓
Adina,
am citit cu placre si cu deosebit respect poemul tau.
cu prietenie,
0
LJLivia Jumara✓
Iar mi-ai facut pielea de gaina. Intru adesea pe aici ca sa vad ce-ai mai scris, ca si cum te-as \"monitoriza\" din umbra, in chip de sora mai mare (paradoxal, e invers). Nu intervin insa, de teama ca ale mele cuvinte scrise din suflet si stiind atit de bine apartamentul... 5... te vor intrista mai mult si mai mult...
Nu pot insa sa nu scriu nimic; zilele trecute am trait o senzatie asemanatoare, caci am zarit pe strada \"o femeie cu trupul de amfora, cu parul roscat\"... si am tresarit. EA te vede, ne vede, e mereu acolo, asa cred eu.
Pot sa te imbratisez eu in loc? si mie mi-e dor...
0