Adela Setti

Îmi spui să nu mă grăbesc și totuși dictezi foarte repede. Acestea sunt doar preliminariile unui joc, de-a eu și tu. Deocamdată nu știi ce faci. Și e mai bine așa. Dacă ai ști, poate ai refuza să

Þi-am spus Inny. În poloneză Inny înseamnă Celălalt. Ceea ce urmează însă nu are legătură cu Polonia mea. Aș putea spune că nici măcar cu viața mea nu are legătură, dar aș minți. Știu bine că există

Te-ai întors. Azi am tras apa cu pastile cu tot și imediat am reînceput să îți aud vocea. Întotdeauna ai avut o voce plăcută. Mai plăcută decât a mea. Și de nu prea departe. Ca și când te-ai ascunde

îmi spui că livada s-a părăginit pragurile au crăpat și ușile nu mai stau închise pe strada ta vântul fură semințe și le azvârle în sus încolțind la loc raiul cu fuchsia și prea mulți meri

eu te umplu și tu mă golești sunt râul care crește un lac ne ține împreună o iubire-baraj cu garanție limitată deja mă începe o matcă uscată de care vrei să scapi / forțezi limita spargi învelești

sub luna primenindu-și fața drumul fără capăt vizibil ne-arată cu degetul umbrei stâlpii de sare de aici începe pribegia avem fețe mânjite cu noapte și buze sărate de setea pământului de sus parcă

tu abandonezi rucsacul pe faleză cu tot cu haine / și sari direct în mare / greu de vise eu comand un cocktail curaçao și remarc printre gene inelul / desenat de soare pe gleznă perfect rotund după

nuca îți vopsea palma în miezul căușului amărui încăpea lumea noastră mică uneori mă ascund acolo îmi fumez memoria și îmi recunosc pieziș absența ultima zi invocată redesenează din tangente chipul

sângele îmi arată nordul / am trecut pe acolo hârtiile zburau printre clădiri dezafectate tomberoanele acumulau culori cât să ajungă foamei adâncite în orbite tuturor cerșetorilor se uscaseră și

Colecționam tot felul de instrumente de scris. Faber Castell, Hardmuth și altele fără nume, multe găsite prin curțile copiilor vecini. Îmi plăcea mirosul lor de lemn plastic și

funcționăm opt + opt ore programat recompensa opt ore hibernate ne mișcăm ușor de la o fereastră la cealaltă idealul nostru este Next nivelul unu mâna spre linguriță degetele pe tastatură buzele

să închinăm Frate și să așteptăm aici până când va începe să plouă cu grâu încolțit din ograda tăiată felii de argilă tălpile noastre scapără încet spre drumul prea des ocolit o primăvară se cerne

sometimes rust looks like gold taurina face parte dintr-o secvență de euri diferită un aditiv care propulsează eul (despre care se vorbea până adineaori înainte de actul deglutiției) direct în

we use to give our most precious meanings to the egos outside Oamenilor le place să fie singuri. Uneori. Ca să se adune, îți explică dacă-i întrebi. Ca și când înțelesurile lor ar fi roua întinsă la

Oamenilor le plac poveștile, punctul de plecare și cel de sosire, dar mai ales linia sinuoasă ce le unește și uneori îl schimbă pe al doilea. Nu le place să știe sfârșitul; ar vrea destinația cât

trăiesc într-un depozit plin cu euri o dată sau de două ori pe săptămână mai atârn unul vi le prezint pe rând acesta nu a vrut acela nu a știut cum acesta se pretindea prea obosit

încape toată într-o sămânță cu vânt (banală și tristă ca acelea rămase pe crengi) și apoi într-un pahar golit doar de unii (babețica opțională) blestemați cei ce adună oscioarele

am tot împăturit sufletul acesta până când mi-a alunecat colorat de sudoare în mâinile copilărite ale zeului ____ N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri fără acceptul